Un schimb de mesaje postate pe Facebook erau să-l coste reputația profesională pe un judecător buzoian. Este vorba despre magistratul Ștefan Mănăilescu, de la Judecătoria Pătârlagele, iar setul de discuții purtate în mediul virtual a fost folosit pentru a întări cererile de recuzare a acestuia din două dosare în curs de soluționare, repartizate aleatoriu completului care îl avea ca titular.
În mesajele, pretins a aparține reclamantelor din cele două dosare menționate, se făceau referiri clare la judecătorul Mănăilescu, pe lângă care cele două ar fi intervenit, prin intermediul altor persoane, cu scopul de a obține soluții favorabile pentru ele. În discuțiile respective se evocau chiar și alte situații în care magistratul buzoian ar fi procedat la fel. Aceste texte au fost prezentate sub formă de captură, pe hârtie, pentru a întări, alături de alte măsuri dispuse de judecător, cererea de recuzare formulată de pârâtul din ambele dosare, respectiv Claudiu Corcodel, profesorul de matematică de la Liceul Nehoiu, implicat și în alte scandaluri. Veridicitatea celor spuse pe Facebook a fost în schimb infirmată de cele două reclamante din dosarele respective, cărora le sunt atribuite postările, una dintre acestea spunând că nu are cont pe Facebook, iar cealaltă susținând că acel cont de pe care s-au purtat discuțiile nu îi aparține.
Considerându-se nevinovat și neavând nicio legătură cu discuțiile purtate pe rețeau de socializare care l-au avut ca subiect, magistratul Ștefan Mănăilescu s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii, formulând o cerere prin care a solicitat apărarea reputației sale profesionale în raport cu această situație.
Mesajele din spațiul virtual, demontate de inspectorii judiciari
Răspunsul CSM a venit ieri, când în cadrul ședinței de plen, afirmațiile lansate în spațiul public referitoare la magistratul buzoian au fost declarate nefondate și menite să-i afecteze reputația profesională.
Răspunsul CSM a fost formulat după verificările realizate de reprezentanții Inspecției Judiciare, care au constatat inexistența datelor și indiciilor din care să rezulte o conduită neconformă legii și normelor de deontologie profesională a judecătorului Ștefan Mănăilescu. Mai mult, inspectorii judiciari arată că pretinsul schimb de mesaje al părților nu se coroborează cu niciun element de fapt care să creeze suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorului în cauză.
Deși răspunsul primit ieri de la CSM l-a făcut să răsufle ușurat, judecătorul Mănăilescu este de părere că asemenea discuții în spațiul virtual, chiar și dovedite apoi ca fiind nefondate, pot crea prejudicii grave reputației profesionale, chiar și numai prin faptul că sunt la îndemâna opiniei publice, care le poate interpreta în fel și chip.
„Mă bucură mult această veste de care am aflat chiar prin intermediul vostru, al presei. Am 19 ani de carieră până acum și nu mi s-a întâmplat niciodată așa ceva. Nici măcar nu am cont pe Facebook. Este vorba despre două dosare, care la momentul actual au fost repartizate altor colegi. Pârâtul din ambele dosare a făcut cererea de recuzare, la rândul meu am formulat cerere de abținere. Nu știu cine este în spatele acestor postări, nu au nicio legătură cu mine. Pârâtul a fost nemulțumit de mai multe măsuri pe care le-am luat, dar toate au fost perfect legale. Cererea de recuzare a întărit-o cu prezentarea acelor mesaje de pe Facebook. Ca parte în proces, pârâtul a refuzat să apeleze la un apărător, considerând că se poate susține singur, dar nu se poate, așa, doar cu Codul de procedură în mână”, a precizat Ștefan Mănăilescu, povestind un episod al „apărării“ pârâtului, care a pregătit numai puțin de 54 de întrebări pentru interogatoriu.
În răspunsul CSM se precizează că reputația profesională constituie o valoare fundamentală în exercitarea funcției de magistrat și reprezintă totodată percepția creată în conștiința colectivă asupra modului în care sunt exercitate responsabilitățile profesionale. Publicarea pe o rețea de socializare accesibilă publicului larg a unei discuții care crează aparența comiterii de către magistrat a unei abateri judiciare sau chiar săvârșirea unei fapte penale este de natură să pună în discuție modul de exercitare a funcției de magistrat.
„Se poate crea astfel aparența că judecătorul nu este imparțial, ceea ce se răsfrânge negativ asupra percepției pe care publicul o are cu privire la activitatea și probitatea morală a acelui magistrat“, arată CSM.