Toamna trecută, în toată ţara a fost o întreagă nebunie pentru depunerea dosarelor în vederea finanţării prin programul „Casa Verde“, românii mizând pe ajutorul de la stat pentru montarea de panouri solare sau pompe de căldură. În mai toate judeţele solicitanţii au petrecut nopţi albe în faţa sediilor agenţilor pentru protecţia mediului, unde s-au depus dosarele, regulamentul specificând că banii disponibili (iniţial, 60 milioane lei, ulterior suma fiind suplimentată cu 20 milioane) vor fi acordaţi pe regimul „primul venit-primul servit“, la atingerea plafonului repartizat fiecărui judeţ fiind sistată primirea dosarelor. La nivelul întregii ţări s-au depus, în doar câteva zile, peste 12.000 dosare.
După câteva luni de aşteptare, Administraţia Fondului de Mediu a publicat listele cu proiectele depuse de persoane fizice aprobate în programul Casa verde Clasic, dar şi pe cele cu solicitările persoanelor juridice respinse în „Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, beneficiari unităţi administrativ – teritoriale, instituţii publice şi unităţi de cult”.
Pe listă se află 194 de primării, instituţii sau unităţi de cult, destule dintre ele fiind şi din judeţul Buzău, care nu vor primi finanţare din cauză că ori nu au depus la timp documentele necesare la dosarul de proiect ori lipsesc documente esenţiale avizării sau, probabil, nu au înţeles ce tip de instalaţii se finanţează.
Din aceste motive, patru primării din judeţul Buzău nu vor primi finanţare. Trei dintre ele au ratat finanţarea pentru că au încurcat panourile solare cu cele fotovoltaice. Primăria Cislău însă nu a depus documente din care să rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului construcţie pe care se doreşte implementarea proiectului. Nu a fost depus certificatul de cazier judiciar al solicitantului în original sau în copie legalizată.
„Din documentele depuse nu rezultă că solicitantul are în proprietate/administrare imobilul construcţie pe care se doreşte implementarea proiectului“, se precizează în documentele publicate de AFM pe site-ul instituţiei.
De asemenea, şi cererea depusă de Primăria Poşta Câlnău a fost respinsă. Motivul – studiul de fezabilitate nu se încadrează în cerinţele art.11, alin. (1) litera (l) din Ghidul de finanţare având în vedere că nu au fost depuse: planurile instalaţiilor propuse şi certificatul de urbanism, studiile topografice sunt incomplete şi sunt destinate altei instalaţii, studiile geotehnice sunt destinate altei instalaţii, iar panourile fotovoltaice nu sunt eligibile în cadrul programului.
Aceleaşi au fost motivele respingerii cererii depuse şi de Primăria Căneşti – studiu de fezabilitate nu se încadrează în cerinţele art.11, alin. (1) litera (l) din Ghidul de finanţare având în vedere că nu au fost depuse planurile instalaţiilor propuse şi certificatul de urbanism, studiul topografic nu este complet, studiul geotehnic aparţine unei alte instalaţii, iar panourile fotovoltaice nu sunt eligibile în cadrul Programului.
În schimb, Primăria Gălbinaşi a depus la dosar studii de teren aferente unei alte investiţii. De asemenea, nu au fost depuse certificatul de urbanism şi planurile instalaţiilor propuse. Şi această primărie a solicitat finanţare pentru instalarea de panouri fotovoltaice deşi acestea nu sunt eligibile în cadrul Programului.
Şi dosarele depuse de Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca şi de Spitalul de Boli Cronice Smeeni au fost respinse din diverse motive.
Spre exemplu, studiul de fezabilitate depus în dosarul Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca nu se încadrează în cerintele art. 11, alin. (2), lit. l din Ghidul de finanţare , având în vedere că nu au fost prezentate certificatul de urbanism şi studiile de teren.
În ceea ce priveşte dosarul Spitalului de Boli Cronice Smeeni, „nu a fost depusă hotărârea organului de decizie al solicitantului privind aplicarea la Program. La dosar se regăseşte Hotărârea Consiliului Local. Nu au fost depuse documente din care să rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilelor pe care se doreşte implementarea proiectului. Nu a fost depus certificatul de cazier judiciar al solicitantului. La dosar se regăseşte certificatul de cazier judiciar al reprezentantului legal. Având în vedere lipsa hotărârii organului de decizie al solicitantului, nu se poate stabili acordul privind aplicarea la Program. Din documentele depuse la dosar nu rezultă dreptul de proprietate sau administrare pentru imobilele pe care se doreşte implementarea proiectului. Nu se poate constata dacă solicitantul nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă având în vedere lipsa certificatului de cazier judiciar“, este motivarea respingerii dosarului de către comisia AFM care a evaluat cererea.
Ghinion au avut şi patru parohii din judeţ. Este vorba despre Parohia ,,Naşterea Maicii Domnului“ – Greci, Parohia Ortodoxă G#rlaşi – care nu au depus un document certificat conform cu originalul, Parohia Boboc în cazul căreia studiul de fezabilitate nu se încadrează în cerintele art. 11, alin. (2), lit. l din Ghidul de finanţare , având în vedere că nu au fost prezentate certificatul de urbanism, planuri ale instalaţiilor propuse, studiile de teren sunt incomplete şi pentru alte obiective de investiţii, nu au fost precizate gradul de utilizare şi randamentul, fiind solicitată finanţare pentru instalarea de panouri fotovoltaice care nu sunt eligibile în cadrul programului.
De asemenea, Parohia ,,Sfinţii Constantin şi Elena“ nu a depus documente din care să rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului pe care se doreşte implementarea proiectului. „Nu a fost depus certificatul de cazier judiciar al solicitantului. La dosar se regăseşte certificatul de cazier judiciar al reprezentantului legal.
Din documentele depuse nu rezultă că solicitantul are în proprietate/administrare imobilul pe care se doreşte implementarea proiectului. Nu se poate constata dacă solicitantul nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă având în vedere lipsa certificatului de cazier judiciar“, este motivarea comisiei de evaluare a solicitărilor.
AFM nu a făcut încă publică lista beneficiarilor programului.
Ce instalaţii au fost eligibile pentru finanţare
În ceea ce priveşte solicitanţii persoane fizice, peste 80 de dosare din judeţul Buzău au fost aprobate şi doar şapte au primit aviz negativ.
Programul Casa Verde Clasic a demarat pe 10 octombrie, după o pauză de cinci ani, cu sesiunea destinată persoanelor fizice. Practic, în perioada 10 — 24 octombrie, persoanele fizice au putut depune dosarele de finanţare, la sediile agenţiilor pentru protecţia mediului din judeţele de reşedinţă.
Prin intermediul programului, s-a putut beneficia de finanţare prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) pentru instalarea, înlocuirea sau completarea sistemelor de încălzire clasice cu cele care folosesc energie verde, regenerabilă.
Echipamentele finanţate pentru populaţie, prin „Casa Verde“, sunt panourile solare şi pompele de căldură, cuantumul finanţării nerambursabile prin AFM fiind în funcţie de tipul instalaţiei, astfel: până la 3.000 lei, pentru instalarea panourilor solare nepresurizate; până la 6.000 lei, pentru instalarea panourilor solare presurizate; până la 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv pompele de căldură aer-aer.
În ceea ce priveşte programul „Casa Verde“ pentru persoanele juridice, acesta a avut o sesiune de finanţate în intervalul 17 octombrie — 14 noiembrie. În acest caz se finanţează instalarea de sisteme care utilizează energie solară şi energie geotermală, la fel ca în cazul persoanelor fizice, dar şi sisteme care folosesc drept combustibil gaz de fermentare a deşeurilor, a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate, biogaz sau centrale termice pe baza de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice.
Există mai multe diferenţe între panourile solare şi cele fotovoltaice. Dacă primele sunt concepute pentru a transforma energia solară în energie termică, panourile fotovoltaice transformă energia solară în energie electrică. Există şi diferenţe de randament şi cost.