Peste 15.000 de persoane au protestat în Piața Victoriei, marți seară, strigând „PSD, ciuma roșie“ și cerând demisia Guvernului, după ce Cabinetul Grindeanu a adoptat proiectul de lege privind grațierea unor fapte, precum și modificarea codurilor penale, prin Ordonanță de Urgență. Manifestația s-a încheiat după mai bine de patru ore. Inițial, câteva zeci de persoane s-au adunat în Piața Victoriei din Capitală, marți seară, în jurul orei 20,00, când a început ședința Guvernului. Protestatarii au venit cu pancarte pe care scria: „Jos labele de pe Justiție“, „În democrație, hoții stau la pușcărie“ și au scandat: „DNA să vină să vă ia“, „PSD, ciuma roșie“. Numărul manifestanților a început să crească după terminarea ședinței de Guvern, în care, deși nu se aflau pe ordinea de zi, au fost adoptate proiectul de lege privind grațierea unor fapte și modificarea codurilor penale, prin Ordonanță de Urgență. După anunțul privind adoptarea ordonanței de urgență de modificare a Codurilor penale și după ce oamenii au venit în fața Guvernului pentru a protesta, angajații Serviciului de Pază și Protecție au primit ordin să nu lase pe nimeni să mai intre sau să iasă din Palatul Victoria. Ziariștii acreditați la Guvern au rămas blocați în Palatul Victoria, nefiindu-le permis să părăsească Guvernul. Premierul și miniștrii au plecat din Palatul Victoria imediat după ședința de Guvern.
De asemenea, au fost proteste, în aceeași noapte, în marile orașe ale României, iar protestul a fost reluat, miercuri, încă de la primele ore ale dimineții.
Ce schimbări conține ordonanța de modificare a codurilor penale
Ordonanța de Urgență, adoptată de Guvernul Grindeanu marți seară, privind modificarea codurilor penale, a fost publicată în Monitorul Oficial în noaptea de marți spre miercuri, iar cea mai mare parte a prevederilor acesteia urmează să intre în vigoare la zece zile de la publicare. Prevederea privind termenul de șase luni până la care pot fi făcute denunțuri privind săvârșirea unor infracțiuni intră în vigoare de la momentul publicării ordonanței în Monitor.
Alineatul 3 al articolului 269 din Codul Penal, referitor la favorizarea făptuitorului, care în forma actuală prevede că „favorizarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește“, se va modifica, incluzând și „afini până la gradul ll“. La același articol 269 este adăugat un al patrulea alineat, conform căruia prevederea care consemnează că „ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă“ nu se aplică „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative“.
Articolul 297 din Codul Penal care definește abuzul în serviciu va avea următorul cuprins: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor dispoziții expres dintr-o lege, ordonanță sau o Odonanță de Urgență a Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o Ordonanță de Urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice astfel cum sunt prevăzute și garantate de legile în vigoare se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă“. În vechiul cod, prevederea se referea la „exercitarea atribuțiilor de serviciu“, neexistând nicio prevedere legată de valoarea pagubei materiale. Varianta în vigoare conține însă formula „cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice“. În varianta actuală, abuzul în serviciu se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, în timp ce varianta Ministerului Justiției se referă la „pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă“. Același articol modificat din Codul penal prevede că aceste dispoziții „nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative“.
Totodată, este abrogat articolul referitor la neglijența în serviciu.
Și în cazul conflictului de interese au fost făcute modificări. În forma actuală este definit ca „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură“ și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. În cazul conflictului de interese, este eliminată dintre beneficiarii folosului patrimonial „persoana cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură“, rămânând doar funcționarul public care comite fapta și soțul său, rudele sau afinii până la gradul II inclusiv.
De asemenea, în Ordonanța de Urgență este prevăzută introducerea unui nou alineat la articolul 290, conform căruia „denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală“. Această prevedere intră în vigoare de la momentul publicării ordonanței în Monitorul Oficial.