Sunt considerate o adevărată mărturie a trecerii prin aceste locuri a unor personalităţi şi purtătoare a unor elemente arhitecturale unice. Clădirile din judeţul Buzău considerate monumente istorice şi incluse pe lista Institutului Naţional al Patrimoniului au rămas mai mult pe hârtie şi asta pentru că, de zeci de ani, multe dintre ele s-au degradat foarte mult şi chiar au dispărut, pentru că nu au fost reabilitate la timp.
Situaţia a fost semnalată de Constantin Căţoi, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a Judeţului Buzău, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural.
„Sunt foarte multe obiective care nu mai există de peste două- trei decenii”
„Dintre cele 869 de obiective din lista cu monumente istorice ne vom referi doar la mai puţin de jumătate dintre acestea, adică la patrimoniul construit în mediul rural. Acestea deţin o importanţă deosebită în lista monumentelor istorice, aproape 800 dintre ele fiind de importanţă naţională, iar 50 de obiective de importanţă locală. Am înaintat Institutului Naţional al Patrimoniului mai multe cereri de declasare, deoarece starea fizică a multor astfel de obiective necesită radierea lor de pe lista obiectivelor istorice. În mediul rural din Buzău sunt foarte multe obiective de acest gen care nu mai există de peste două-, trei decenii. Ele figurează însă în continuare pe lista aceasta a monumentelor istorice. Nu am primit încă un răspuns la solicitarea noastră. Am discutat această problemă săptămâna trecută cu secretarul de stat din Ministerul Culturii, Gheorghe Popa, care ne-a dat asigurări că se va finaliza un nou cod al patrimoniului, ca o bază legislativă sănătoasă”, a declarat Constantin Căţoi în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural.
Monumente-fantomă la Boldu, Balta Albă, Chiliile, Lopătari
Potrivit directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Buzău, s-a ajuns aici pentru că, după Revoluţie, atunci când s-a realizat „recensământul” clădirilor monumente istorice, nu s-a ţinut cont de identificarea proprietarilor actuali şi a documentelor.
„De ce se întâmplă lucrul acesta? În anul 1991, când s-au întocmit listele preliminare ce au stat la baza realizării actualei liste cu monumente istorice, aceasta a fost făcută fără acordul proprietarilor şi fără documente. Acum, la multe dintre obiective nici nu mai găsim proprietarii. Din această categorie de obiective sunt unele care se află într-o stare de conservare bună sau foarte bună, dar avem şi imobile neutilizate sau chiar abandonate. În cea mai mare parte, cele abandonate aparţin unor proprietari privaţi, iar pe cei mai mulţi nici nu am reuşit să îi identificăm. Nu vorbim doar de imobile retrocedate, ci şi de case de locuit introduse în această listă de patrimoniu în 1991. Avem astfel de cazuri în Boldu, Balta Albă, Chiliile, Lopătari. Multe au dispărut sau nu sunt locuite”, a mai declarat Constantin Căţoi.
Conacul Maican de la Gura Teghii şi Conacul Hariton de la Săhăteni
O altă situaţie semnalată de directorul Direcţiei pentru Cultură este cea a proprietarilor care nu vor colaboreze cu autorităţile.
„În urma colaborării cu autorităţile locale, am reuşit să mai identificăm unii proprietari, le-am transmis obligaţiile pe care le au faţă de o clădire monument istoric, dar foarte puţini ne-au răspuns. Două dintre obiectivele importante pentru care am făcut demersuri în ultimul timp sunt Conacul Maican de la Gura Teghii şi Conacul Hariton de la Săhăteni. Acesta din urmă se află la stradă, aparţine unor arhitecţi care nu vor să intervină asupra monumentului, ceea ce înseamnă că autorităţile locale trebuie să ia atitudine”, a mai declarat Constantin Căţoi.
Deficit de personal la Direcţia de Cultură Buzău
Poate cea mai mare problemă cu care se confruntă Direcţia de Cultură este lipsa unor specialişti la nivelul administraţiilor locale din mediul rural, situaţie care a dus, de multe ori, la execuţia unor lucrări fără autorizaţii în zona monumentelor protejate. În ceea ce priveşte Direcţia de Cultură Buzău, instituţia lucrează cu un singur consilier, iar pe patrimoniu imobil nu există niciun consilier, atribuţiile sale fiind preluate de consilierul care se ocupă de patrimoniul mobil.
„Ne bucură totuşi că, în ultimul timp, s-a reuşit derularea unor proiecte europene pentru reabilitarea unor obiective foarte importante. Avem în derulare un proiect la ansamblul Mănăstirii Berca, la Biserica Sfinţii Împăraţi din Stâlpu, la Biserica din Sibiciu de Sus. Din nefericire, nu ne putem lăuda cu finalizarea proiectului de reabilitare a Mănăstirii Răteşti”, a mai declarat, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, Constantin Căţoi.