Un îndelungat război pornit cu mai multă vreme în urmă între Obștea Moșnenilor din zona Nehoiu și Academia Română s-a soldat, recent, cu o așa-zisă victorie a celei din urmă. Anul trecut, pe 20 octombrie, Tribunalul Constanța a pronunțat o soluție irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafață totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română în județul Buzău. Hotărârea pronunțată de magistrații constănțeni face referire la împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe rază teritorială a comunelor Gura Teghii și Siriu și nu face decât să aprobe decizia inițială, favorabilă Academiei, a Judecătoriei Pătârlagele. Doar că, deși magistrații au indicat și amplasamentele pe care trebuie refăcut dreptul de proprietate, pe zonele respective sunt deja puse în posesie obști de moșneni.
Astfel, acum se fac presiuni pentru schimbarea amplasamentelor cu altele, aflate în proprietatea statului.
Cum va fi rezolvată această situație nu se știe încă. Cert este că Fundația „Patrimoniu“ a Academiei Române a reușit de nenumărate ori, cu ajutorul judecătoarei Maria Macrina Gavrilă, de la Judecătoria Pătârlagele, stoparea majorității proceselor inițiate de Obștea Moșnenilor Buzoieni care se aflau pe rolul instanțelor. Miza procesului dintre Obștea Moșnenilor din Nehoiu, Siriu și Gura Teghii pe de o parte și Academia Română, de cealaltă, este imensă, valoarea pădurilor și terenurilor revendicate fiind de câteva sute de milioane de euro la adevăratul preț al pieței. Or, când la mijloc este vorba despre o asemenea suma de bani, e limpede că procesele sunt marcate de presiuni de tot felul, atât în jurul moșnenilor, cât și în cel al Academiei Române roind samsari imobiliari susținuți mai mult sau mai puțin direct de înalte personaje cu „gulere albe“.
Un avocat din Ploiești a devenit latifundiar, în urmă unui contract de reprezentare semnat cu Academia Română chiar pentru obținerea terenurilor forestiere din Munții Buzăului. Avocatul a cerut 2.700 de hectare printr-o clauză considerată abuzivă strecurată în contract de fostul secretar general al Academiei, Ion Păun Otiman. Procurorii au intrat și ei pe fir.
Scandalul terenurilor concesionate companiei Grivco de către Academia Română a adus în prim plan și alte contracte păguboase încheiate cu scopul de a favoriza mai multe firme sau persoane apropiate unor șefi ai forului oamenilor de știință. În 2014, DNA a declanșat o investigație privind mai multe contracte abuzive. Unul dintre acestea este cel semnat de Fundația Patrimoniu a Academiei Române cu cabinetul de avocatură „Lucian Pitaru“, din Ploiești. Contractul viza reprezentarea Academiei Române în litigiul privind retrocedarea pădurilor de pe muntele Penteleu (Buzău), donate forului de celebra familie Maican. Mai exact, în perioada 2000-2004, Academia Română a făcut demersuri pentru recuperarea a 18.000 de hectare din această pădure. Discuțiile cu autoritățile au fost dificile și s-a ajuns la proces, la pădurile Academiei râvnind și Obștea moșnenilor din Buzău.
Onorariu de succes
În 2007, când procesul era în linie dreapta, Fundația Patrimoniu a Academiei Române a apelat, în mod inexplicabil, la serviciile unei case de avocatură. Și mai inexplicabil este faptul că reprezentanții Academiei au acceptat o clauză păguboasă și, în același timp, ilegală: un onorariu de succes de 15% , în natură din pădurea retrocedată, pentru avocatul ales, Lucian Pitaru. Adică nu mai puțin de 2.700 de hectare de pădure. În plus, Pitaru beneficia de un onorariu lunar, care varia între 4.000 și 6.000 de euro, precum și de decontarea mai multor cheltuieli. Ulterior, Academia Română, reprezentată de Pitaru, a obținut în instanță o hotărâre definitivă și irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru 18.000 de hectare de pădure, din care forul a primit efectiv doar 13.500 de hectare. Potrivit unor surse din Academia Română, citate de adevărul.ro, pentru acest proces, avocatul Lucian Pitaru a încasat numai din onorariu circa 400.000 de euro.
Colegi de partid
Cel care a decis, în 2006, angajarea lui Lucian Pitaru a fost secretarul general al Academiei Române de la acea vreme, Ion Păun Otiman. Acesta a semnat o notă către Biroul Prezidiului Academiei Române, în care invocă necesitatea recompensării suplimentare a avocatului care reprezenta forul în litigiul Penteleu. „Având în vedere dificultățile privind recuperarea acestor proprietăți, pentru soluționarea favorabilă a litigiului, se poate negocia un onorariu de succes de maximum 15% din întinderea drepturilor câștigate, modalitatea de plata fiind în natură sau în bani“, scria Otiman în notă respectivă. Numai că „se poate negocia“ a luat repede o formă imperativă, la ordinul secretarului general Fundația Patrimoniu semnând contractul cu Pitaru, în condițiile cerute de Otiman. Misterul generozității academicianului stă în trecutul politic comun al celor doi în Partidul Alianța Civică (PAC). În perioada 1992-1996, Ion Păun Otiman a fost vicepreședinte al PAC, iar Lucian Pitaru conducea filiala acestui partid din județul Prahova, susțin surse din Academia Română.
Academicianul a prezentat însă o varianta a evenimentelor cu totul diferită. „Contractul a fost discutat în Biroul Prezidiului și a fost acceptat la propunerea Fundației Patrimoniu. Nu vă pot spune mai mult. Vom vedea ce spune DNA-ul și atunci vom da explicații. Nu l-am cunoscut pe Lucian Pitaru, eu sunt din Timișoara, el din Ploiești. Nu am avut niciun fel de relație și orice insinuare de acest gen nu are sens. Nu-mi amintesc nici să-l fi văzut la Alianța Civică, darămite să-l fi cunoscut. El mi-a fost recomandat ca un specialist în dreptul forestier“, declara pentru „Adevărul“ Ion Păun Otiman. Întrebat despre cine i l-a prezentat pe avocat, academicianul a susținut că nu-și mai aduce aminte.
Fundația Patrimoniu, verificată la cererea Curții de Conturi
În 2010, la solicitarea Curții de Conturi, președintele Academiei Române a dispus formarea unei comisii care să verifice activitatea Fundației Patrimoniu. Culmea, chiar această comisie a constatat că acea clauză privind onorariul de succes din contractul cu avocatul Pitaru este abuzivă. „În ceea ce privește plata în natură a acestei cote procentuale, nu are temei legal, deoarece Fundația Patrimoniu nu are calitatea de proprietar al imobilelor-terenuri care fac obiectul contractului“, se menționa în raportul de control. Lucrurile s-au precipitat în 2012, când Biroul Prezidiului Academiei Române a format o comisie care să se ocupe de urgentarea punerii în posesie a avocatul Pitaru cu 15% din pădurea retrocedată. Comisia a recomandat reducerea drastică a onorariului de succes, în condițiile în care, timp de șase ani, avocatul fusese plătit lunar pentru munca prestată cu sume cuprinse între 4.000 și 6.000 de euro. La începutul lui 2014, Ion Păun Otiman a repus problema în discuția Adunării Generale a Academiei. Forul a fost de acord să se dea curs contractului, dar Serviciul Juridic al Academiei a refuzat să avizeze decizia, considerând abuzivă clauză referitoare la onorariul de succes. Noua conducere a Academiei Române, aleasă în aprilie 2014, a blocat definitiv contractul cu Lucian Pitaru. Contactat de „Adevărul“, avocatul a invocat confidențialitatea contractuală pentru a refuza dialogul. „Am o clauză de confidențialitate, nu pot să discut cu dumneavoastră despre acest contract“, a spus Lucian Pitaru.
Executare silită pentru 2.000 de hectare de pădure
Avocatul nu s-a lăsat descurajat și, în iulie 2014, a obținut în instanța executarea silită a Academiei Române. Lucian Pitaru a apelat la executorul judecătoresc Adrian Porojnicu, din Buzău, pentru a intra în posesia pădurii. La solicitarea executorului judecătoresc, care a pretins că reprezintă Academia Română, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Buzău a avizat ilegal documentația cadastrală pentru dezmembrarea a 2.060 hectare de vegetație forestieră, de pe raza comunei Gura Teghii, în valoare de circa 7 milioane de euro, pentru punerea în posesie a lui Pitaru. Astfel, avocatul a cerut cei 15% promiși prin contract din întreagă suprafață de pădure revendicată, deși Academiei i-au fost retrocedate efectiv doar 13.500 de hectare, fapt recunoscut chiar de Pitaru. În plus, executorul a decis dezmembrarea suplimentară a unei suprafețe de 25 de hectare de pădure, în valoare de 75.000 de euro, reprezentând echivalentul cheltuielilor de executare silită. Ulterior, la solicitarea Academiei Române, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a dispus anularea dezmembrării, recunoscând abuzul comis de funcționarii săi. Decizia este atacată la Judecătoria Pătârlagele, care decide că solicitarea Academiei este întemeiată. Însă, la începutul lunii decembrie a anului trecut, Biroul Executorului Judecătoresc Porojnicu Adrian și „Lucian Pitaru – Cabinet De Avocat“ câștigă definitiv, la Tribunalul Buzău, disputa cu Academia Română care nu voia să-i dea terenul respectiv, dar și cu OCPI Buzău, în sensul că instanța le „admite plângerea și dispune anularea încheierii de reexaminare nr. 51331 din 15.09.2014 emisă de O.C.P.I Buzău și menținerea notarilor solicitate de BEJ Porojnicu Adrian în dosarul execuțional nr. 268/2014 și a încheierilor emise de O.C.P.I , respectiv încheierea nr. 31163/ 6.06.2014 și încheierea nr. 45953/ 22.08.2014“.