Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu. Cererea a fost introdusă la data de 23 mai 2017. „Pentru cele 68 de depozite de deşeuri detaliate în cerere, Comisia consideră că România nu a furnizat date care să permită Comisei să verifice că, pe lângă încetarea funcţionării acestora, procesul de închidere a fost efectiv finalizat în conformitate cu cerinţele Directivei 1999/31/CE. În acest sens, Comisia susţine că România nu poate invoca situaţii pur interne pentru a justifica neîndeplinirea obligaţiilor care decurg din directivă, precum intrarea operatorilor în insolvenţă, litigii legate de dreptul de proprietate, desfăşurarea unor proceduri administrative sau responsabilitatea autorităţilor locale.
Termenul pentru transpunerea directivei în dreptul intern a expirat la 16 iulie 2009“, se menţionează în acţiunea Comisiei Europene la Curtea Europeană de Justiţie.
Trei dintre ele sunt în judeţul Buzău, două fiind în Rm. Sărat. Este vorba despre depozitul de deşeuri menajere Nehoiu, depozitul de deşeuri periculoase al SC Rafinăria Venus Oilreg SA Râmnicu Sărat şi depozitul de deşeuri periculoase SC Fermit SA Râmnicu Sărat. Dacă în cazul depozitului de la Nehoiu sunt şanse ca acesta să fie închis până la sfârşitul anului, autorităţile judeţului spun că în celelalte două dintre cazuri, termenul de închidere nici nu poate fi estimat.
Situaţia de la Venus Oil Reg este deja binecunoscută, în urma deversărilor de substanţe periculoase de pe terenul care a aparţinut societăţii.
În ceea ce priveşte Fermit SA, prefectul judeţului Buzău, Carmen Ichim, spune că lucrurile sunt mai complicate. Acolo există o dispută între primăria Rm. Sărat, care are în proprietate terenul, şi deţinătorul deşeului de azbest care este societatea în cauză. Dacă reprezentantul Prefecturii spune că responsabil pentru închiderea depozitului este deţinătorul deşeurilor de azbest şi nu Primăria oraşului care deţine terenul, reprezentanţii societăţii vin cu argumente din care rezultă clar responsabilitatea municipalităţii râmnicene în îndeplinirea procedurilor de închidere a depozitului, asumată de fostul primar Viorel Holban în 2011.
Fostul primar Holban şi-a asumat închiderea depozitului
Fermit a sistat activitatea de depozitare a deşeurilor tehnologice începând cu data de 31 decembrie 2006, încetarea activităţii fiind reglementată prin avizul de mediu din 2008. S-a încheiat cu SC IPROMED SA Bucureşti un contract de proiectare pentru elaborarea unui proiectului de închidere şi a documentaţiei pentru solicitarea acordului de mediu, s-a obţinut avizul de gospodărire a apelor, s-a realizat studiu hidrogeologic de către SC Aquafor Buzău , s-a realizat studiu hidrologic de către Direcţia Apelor Siret – serviciul hidrologie şi prognoze bazinale şi s-a obţinut o notificare tip B emisă de către APM Buzău în 2009.
Ulterior a fost obţinut proiectul de închidere şi s-a solicitat Primăriei Rm. Sărat autorizaţie de construire, solicitare care a fost respinsă, având în vedere că Fermit nu era proprietarul terenului unde s-au depozitat deşeurile, ci UAT Rm. Sărat.
Astfel că, municipiul Rm. Sărat, ca proprietar al terenului, a solicitat Agenţiei pentru protecţia mediului transferul notificării tip B privind închiderea depozitului de deşeuri tehnologice, prin adresa din 16 septembrie 2011 şi de preluare a depozitului. Astfel că, trei zile mai târziu, APM a emis decizia de transfer a acordului de mediu.
„De la această dată, închiderea depozitului conform documentelor sus menţionate a intrat în obligaţiile Primăriei, Fermit SA având obligaţia monitorizării factorilor de mediu, activitate care se realizează permanent, conform avizului de mediu nr.14/15.04.2008.
Menţionăm că documentaţia de transfer cuprinde inclusiv declaraţia reprezentantului legal al Municipiului Rm. Sărat, prin primar, cu privire la faptul că închiderea depozitului se va realiza de către Municipiul Rm. Sărat în calitate de proprietar al terenului. Există în acest sens şi o Hotărâre a Consiliului Local privind completarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Rm. Sărat“, susţin reprezentanţii Fermit.
Primăria Râmnicu Sărat a încercat accesarea de fonduri UE prin Programul Operaţional Regional 201-2020, dar proiectul a fost considerat neeligibil.
Reprezentanţii Fermit spun că au informat Ministerul Mediului despre demersurile întreprinse, dar şi punctul de vedere cu privire la responsabiliitatea închiderii depozitului.
Administraţia râmniceană încearcă, însă, să scape de responsabilitate. Printr-o adresă din 26 iulie, Primăria Municipiului Rm. Sărat a cerut conducerii Fermit să ia în administrare terenul aferent depozitului şi al cărui proprietar este. Asta ar însemna ca Primăria Rm. Sărat să nu mai aibă vreo obligaţie cu privire la închiderea acestui depozit, iar Fermit să deruleze toate procedurile, cu suportatea costurilor aferente, ceea ce ar împinge-o spre faliment. „În data de 26.07.2017 (…), Primăria municipiului Rm. Sărat ne-a solicitat înaintarea unei adrese prin care să luăm în adminitrare terenul aferent depozitului de deşeuri, teren al cărui proprietar este Primăria Rm. Sărat. Analizând această solicitare coroborată cu situaţia economico-financiară a societăţii, Consiliul de Administraţie al SC Fermit SA a ajuns la concluzia că nu putem suporta integral costurile închiderii depozitului, deoarece acest fapt ar conduce inevitabil la intrarea în incapacitate de plată cu repercursiuni directe asupra salariaţilor şi familiilor acestora, locuitori ai Municipiului Rm. Sărat, creând un impact social negativ asupra întregii comunităţi“ mai precizează reprezentanţii Fermit.
Drept urmare, în şedinţa de la sfârşitul lunii trecute, Consiliul de Administraţie a decis că Fermit va contribui cu o parte din cheltuielile necesare închiderii depozitului, respectiv asigurarea straturilor sintetice de impermeabilizare şi drenaj, acestea fiind costurile cele mai ridicate ale proiectului, în funcţie şi de posibilităţile financiare ale societăţii. De asemenea, Consiliul de Administraţie a decis să nu preia terenul aferent depozitului şi să nu facă o solicitare de luare în administrare, cererea primăriei râmnicene fiind considerată tardivă faţă de solicitarea din 2009 când societatea a cerut autorizaţie de construire iar Consiliul Local a refuzat să-i dea curs.
Astfel că lucrările de amenajare, terasare şi finalizarea închiderii vor fi asigurate de proprietarul terenului, conform notificării din 2009 şi a deciziei de transfer a acordului de mediu din 2011.
Societatea a demarat deja prpcedurile de achiziţie a materialelor necesare lucrărilor de închidere a depozitului de azbest şi a informat deja Primăria Rm. Sărat despre decizia Consiliului de Administraţie.
„Precizăm că din anul 2008 şi până în anul 2011, când UAT Rm. Sărat a refuzat emiterea autorizaţiei de construire cât şi cedarea terenului, societatea a fost nevoită să investească aproximativ 200.000 lei în vederea îndeplinirii măsurilor de închidere a depozitului, la acea dată Fermit dispunând de resursele financiare necesare finalizării închiderii, lucru pe care nu îl putem afirma şi în prezent”“, menţionează directorul general al societăţii Fermit. ing. Traian Pândaru, într-o informare trasmisă redacţiei.
În condiţiile în care ar fi obligată să închidă depozitul, societatea ar intra în incapacitate de plată, cu repercursiuni directe asupra unui număr de 190 de salariaţi, iar închiderea depozitului nu ar avea finalitate, mai spun reprezentanţii societăţii.