Tot mai aproape de o primă sentinţă în cel de-al doilea dosar penal în care a fost trimis în judecată de DNA, dosarul „Orizont“ , fostul primar al Buzăului a înregistrat încă un eşec în instanţă. Săptămâna trecută, judecătorii Tribunalului Braşov au respins definitiv acţiunea lui Constantin Boşcodeală în cazul condamnării de anul trecut în dosarul „Gloria“. „Respinge cererile de repunere a cauzei pe rol şi de suspendare a judecăţii în temeiul art. 476 al. 4 Cod procedură penală formulate de condamnatul contestator prin avocat ales. Respinge contestaţia formulată de condamnatul Boşcodeală Constantin Octavian împotriva sentinţei penale nr. 1132/13.06.2017 a Judecătoriei Braşov pe care o menţine. În baza art. 275 al. 2 cod procedură penală obligă contestatorul să plătească statului 100 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 20.09.2017“, se precizează în încheierea de la Tribunalul Braşov.
La un an după ce şi-a aflat sentinţa definitivă în dosarul „Gloria“, fostul primar al Buzăului, Constantin Boşcodeală, a depus, în luna aprilie, o contestaţie la executare la Judecătoria Braşov, instanţă care a dispus, în februarie 2015, condamnarea lui la cinci ani de închisoare pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, sentinţă modificată la Curtea de Apel Braşov în trei ani cu suspendare. Fostul edil a încercat, astfel, o modificare a condiţiilor executării pedepsei, ca măsură de siguranţă în cazul unei noi condamnări care ar putea fi pronunţată în dosarul în care este judecat pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar, în legătură cu trecerea unui teren de 33 de ha din din domeniul public al statului şi administrarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură, în domeniul privat al municipiului Buzău.
Boşcodeală a fost reprezentat în proces de un binecunoscut avocat din Bucureşti, Cornel Bădoiu, fost deputat PSD în legislatura 2000-2004, fost magistrat militar cu grad de general, fost preşedinte al Secţiei Militare a Curţii Supreme de Justiţie. De asemenea, Cornel Bădoiu a fost preşedintele completului de judecată în primă instanţă la „Procesul celor 25“, membrii comandamentului instituit la Timişoara pentru înăbuşirea şi reprimarea Revoluţiei din decembrie 1989.
Totodată, avocatul Cornel Bădoiu este cunoscut ca un apărător în instanţă al unor interlopi periculoşi şi al unor traficanţi de droguri, cărora a vrut să le ofere portiţe de salvare penală – eliberare din arest – prin modificarea, considerată aberantă de specialişti, a Codului de procedură penală, între 2002 şi 2003. De altfel, pe când era deputat, acesta a fost unul dintre contestatarii vehemenţi ai ordonanţei de urgenţă care interzice avocaţilor parlamentari să pledeze în cazuri de corupţie, spălare de bani, trafic de persoane, consum ilicit de droguri. Deputatul PSD Cornel Bădoiu a susţinut că ordonanţa este neconstituţională şi a invocat în acest sens prevederile Constituţiei potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar dreptul la apărare este garantat. „Eu, Cornel Bădoiu, deputat PSD, mă simt jignit atâta vreme cât prin această ordonanţă am fost stigmatizat, prezumându-se că eu aş face trafic de influenţă pentru a obţine o soluţie“, spunea Bădoiu în 2003.
De asemenea, avocatulul Cornel Bădoiu a reprezentat în instanţă politicieni cunoscuţi, obţinând decizii favorabile acestora. Astfel că alegerea acestuia de către fostul primar Boşcodeală nu este una întâmplătoare.
Contestaţia împotriva executării penale vine după ce, în martie, pe rolul Judecătoriei Galaţi a fost înregistrată o contestaţie la executare, depusă de Constantin Boşcodeală, la un dosar de executare din 2016, intimat fiind A.N.A.F. – Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale – Serviciul de Executări Silite Cazuri Speciale Regional Galaţi.
Nu este clar încă dacă i s-au poprit veniturile sau a fost instituit sechestru pe bunurile personale pentru acoperirea prejudiciului din dosarul Gloria, în care fostul primar al Buzăului a fost condamnat, definitiv, anul trecut, la trei ani de închisoare cu suspendare, de un complet de doi judecători de la Curtea de Apel Braşov care a decis confiscarea specială de la acesta a sumei de 821.496,32 lei şi echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 9.377,5 euro. Termen în cauza aflată pe rolul Judecătoriei Galaţi a fost stabilit pentru 4 octombrie.
În dosarul „Gloria“, procurorii au pus sechestru asigurător pe mai multe terenuri, imobile şi pe o maşină, aflate în proprietatea sau în coproprietatea lui Boşcodeală. Printre bunuri se află şi o vilă la Năvodari, zona Mamaia, unde fostul primar al Buzăului se retrage în fiecare vară.
Reamintim că, anul trecut, completul de la Curtea de Apel Braşov care l-a condamnat definitiv pe Constantin Boşcodeală în dosarul Gloria a menţinut măsurile asigurătorii luate prin ordonanţa procurorului din data de 20 martie 2012 în dosarul nr. 87/P/2010 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti, până la concurenţa sumei de 821.496,32 lei şi a echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 9.377,5 euro şi a dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului pentru ce depăşeşte această sumă.
Bunurile sunt însă sub sechestru asigurător şi în celălalt dosar în care fostul edil al oraşului este judecat, la Tribunalul Dâmboviţa, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar, în legătură cu trecerea unui teren de 33 de ha din din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Cauza este cunoscută ca Dosarul „Orizont“.
De la cinci ani cu executare, la trei ani cu suspendare
În vara lui 2013, primarul municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, a fost trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. În rechizitoriu se preciza că, în perioada 2002-2008, edilul ar fi acordat ilegal societăţii care deţinea echipa de fotbal Gloria Buzău suma de cinci milioane de lei, din bugetul local, şi că a asigurat folosinţa gratuită a complexului sportiv, încălcând prevederile legislaţiei în vigoare.
În primă instanţă, Constantin Boşcodeală, a fost condamnat, pe data de 10 februarie 2015, de magistraţii Judecătoriei Braşov, la cinci ani de închisoare cu executare.
Instanţa de fond l-a condamnat pe Constantin Boşcodeală pentru două infracţiuni de abuz în serviciu şi l-a achitat pentru cea de-a treia infracţiune pentru care a fost trimis în judecată de DNA, acesta primind o pedeapsă de patru ani, respectiv trei ani, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu. Pedepsele au fost contopite, alegându-se pedeapsa cea mai mare, de patru ani, la care s-a adăugat un spor de un an, rezultând, în final, o pedeapsă cu închisoarea de cinci ani. Sentinţa Judecătoriei Braşov a fost atacată cu apel atât de primar, cât şi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar anul trecut, pe 1 martie, Boşcodeală a obţinut o modificare a sentinţei pe fond, de la cinci ani cu executare, în trei ani cu suspendare sub supraveghere şi un termen de încercare de cinci ani, fiindu-i aplicată o pedeapsă complementară a interzicerii ocupării funcţiei de primar pe o perioadă de cinci ani pentru săvârşirea infracţiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, sentinţa fiind definitivă.
Instanţa a dispus, totodată, confiscarea specială a sumei de 821.496,32 lei şi echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 9.377,5 euro şi menţinerea parţială a măsurilor asigurătorii luate prin ordonanţa procurorului DNA.