Cum a ajuns Buzăul viesparul corupției românești (VIII)/ Primarul Constantin Boșcodeală, de la modestul șef de coloană auto la exponent al stilului ,,bling-bling“

Județul Buzăul se află pe primul loc din țară în ceea ce priveste corupția din rândul demnitarilor, cel puțin raportându-ne la numărul parlamentarilor sau reprezentanților autorităților publice locale aflați în diverse stadii ale urmăririi penale sau trimisi în judecată. Presedintele Consiliului Județean,

un număr important de parlamentari – dintre care unul si-a și ispățit condamnarea -, primari și un fost prefect sunt pe lista DNA și își asteaptă, în arest sau în stare de libertate, sentințele în procesele în care sunt judecați pentru fapte de corupție. Toți acestia transformă județul Buzău într-unul cu totul special pentru procurorii Direcției Naționale Anticorupție, din perspectiva politicienilor grei prinși cu spagă și afaceri ilegale. Până acum, la Buzău au fost prinși mai mulți politicieni corupți decât în orice alt județ al României.

OPINIA încheie publicarea, în serial, a cazurilor care i-au adus pe respectivii demnitari în atenția ­procuro­rilor anticorupție, alături de considerații care pot face lumină asupra încrengăturilor care au transformat lumea politică buzoiană într-un veritabil viespar al corupției.

Traseist ca la carte

Primarul municipului Bu­zău, Constantin Bosco­deală, și-a început cariera politică în anul 1996, odată cu alegerea sa în această funcție, pe care o deține neîntreupt de peste 18 ani. El a candidat atunci din partea Partidului Democrat, susținut fiind de garnitura aflată la conducerea organizației județene, Petre Partal și Constantin Papuc. La acea dată, Boșcodeală era angajat la Fabrica de Lapte Buzău, unde, ca inginer absolvent al Facultății de Transporturi, specializarea Autove­hicule Rutiere, răspundea de parcul auto al societății. Odată cu alegerea sa în funcția de primar, a devenit vicepreședinte al organizației județene a Partidului Democrat, pe care l-a părăsit patru ani mai târziu, urmându-l pe deputatul Constantin Aurel Papuc – acesta din urmă aflat în conflict deschis cu colegul de Cameră Petre Partal – în nou-înființatul partid Alianța pentru România. Din această postură, Boscodeală și-a adjudecat un nou mandat în fruntea municipalității buzoiene, câștigându-și, astfel, și poziția de vicepreședinte național al formațiunii politice fondate și conduse de Teodor Meleșcanu.

Un an mai târziu, invocând presiuni politice din partea Partidului Social Democrat, aflat la guvernare și condus de premierul Adrian Năstase, Constantin Boscodeală se alătură, împreună cu toți consilierii municipali ai ApR, formațiunii politice conduse la Buzău de proaspăt numitul prefect Ion Vasile.

Mult timp, primarul Buzăului a stat în umbra ex-senatorului Ion Vasile, cel care a condus organizația județeană social-democrată din decembrie 1989 și până la înlăturarea sa din funcție de către presedintele PSD Victor Ponta, în urma presiunilor pe care gruparea condusă de Boșcodeală le făcea asupra Centrului de ani buni.

Portret de baron local

De la un ales local modest, în 18 ani Constantin Boșcodeală a ajuns să definească una dintre categoriile de baroni locali ai României, cel mai reușit portret al său fiind realizat, în vara anului trecut, de jurnalista postului B1 TV Sorina Matei, care-l cataloghează ca exponent al „stilului bling-bling“ (termen care defineste bijuteriile ostentative purtate în special de artistii hip-hop afro-americani).

Primul episod relatat de Sorina Matei se petrece la Buzău și datează din anul 2008, din campania electorală pentru alegerile parlamentare: „Delegația (fostului președinte Ion Iliescu, care participa la campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2008, n.r.) urma să fie așteptată de Constantin Boșcodeală, stăpânul județului, undeva la intrare, ca după aceea să-l însoțească pe fostul președinte în toată vizita prin județ. Ajungem. Așteptăm. La un moment dat, apare și Boscodeală. Coboară dintr-o limuzină, într-un costum de firmă, frezat, parfumat, strălucitor din cap până-n picioare și, peste toate, și cu un ceas masiv de aur pe mână. Când l-am văzut, am râs. Omul era din cu totul alt film (…) În spatele lui Ion Iliescu era mereu Boșcodeală. Din când în când gesticula, arăta, explica, ceasul masiv strălucea în toată această atmosferă grea. Oamenii nu-și puteau lua ochii de la el. Ba mai mult, ieșea în evidență. Văzând că mă amuz, oamenii președintelui mă întreabă ce se întâmplă. Le spun că ar fi mai bine ca Boșcodeală să-și dea ceasul <social-democrat> din aur masiv jos de la mână. Doar trebuia să te uiți atent la Boșcodeală, să-i vezi tupeul, stilul bling-bling, și ruptura efectivă de realitățile jude­țului, ca să-ți dai seama că omul are cu totul alte preocupări, că e genul de primar prădător. Ca să nu zic mai mult. După câteva minute, cineva se duce și îi spune. Boșcodeală renunță la ceas. Cu o oarecare supărare și-l bagă în buzunar, neștiind cine și ce problemă avea cu ceasul lui. Ținea foarte mult la el, l-a enervat sugestia. Pentru că ceasul acela chiar îl reprezenta. Era cumva în ADN-ul lui”, relata Sorina Matei pe pagina sa de Facebook.

Al doilea episod se referă la campania electorală a lui Traian Băsescu pentru alegerile prezidențiale din anul 2009, moment care surprinde o nouă apariție a primarului Constantin Boțcodeală, de această dată aflat într-o deplasare cu caracter privat, la Sulina: „Lângă spațiul de cazare, în fața unui alt hotel, trona un iaht. Impresionant și șmecher. Mă tot întreb al cui o fi. Nu trebuie să stau prea mult pe gânduri. Din hotel, cu o cohortă de domnișoare după el, în pantaloni scurți și alură țanțoșă, sfidătoare, iese primarul Boșcodeală. Cu ceasul de aur la mână, se urcă pe iaht și începe un fel de mini-petrecere”, mai scrie jurnalista B1 TV Sorina Matei.

Concluzia jurnalistei este cât se poate de simplă: „Unii oameni nu se schimbă niciodată, dar alte lucruri… da. Astăzi, Costantin Boșcodeală, cu tot cu ceasul de aur masiv de la mână și din dotare, pe care-l prețuiește nespus pentru că-l definește prefect, a fost trimis în judecată de DNA”.

 Două dosare aproape de sentință în instanța de fond

 Primarul Constantin Boț­co­deală a fost trimis în judecată de către Direcția Națională Anticorupție în două dosare penale, denumite generic „Gloria” și „Orizont”, ambele aflate în faze finale ale judecății pe fond, la Judecătoria Brașov, respectiv Tribunalul Dâmbovița. În primul dintre ele, rămas în pronunțare, o decizie ar putea fi luată mâine, față de faptele reclamate în rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție, respectiv abuz în serviciu în formă continuată, cu un prejudiciu de 4.896.994.09 lei, respectiv aproximativ peste 1,1 milioane euro. În cel de-al doilea, Constantin Boșcodeală este trimis în judecată tot pentru abuz în serviciu, cu un prejudiciu de 12.720.000 lei, respectiv 2,86 milioane euro.

Ambele dosare penale au plecat de la plângeri formulate la Parchet de către fostul presedinte al organizației județene a Partidului Social Democrat, ex-senatorul Ion Vasile, și completate cu rapoarte ale Camerei de Conturi care au certificat ilegalitățile și au cuantificat prejudiciile. De asemenea, aceleași puncte de plecare au și alte două dosare despre care se spune că Direcția Națională Anticorupție le-ar avea în pregătire, respectiv „Orizont 2” și „Urbis”, în acesta din urmă fiind amestecate și alte nume sonore din politica și mediul de afaceri buzoiene.

În asteptarea sentințelor în procesele aflate pe rol, primarul Constantin Boscodeală se împăunează cu faptul că a câștigat definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, într-un proces de incompatibilitate, în fapt cea mai mică problemă de care s-a lovit vreodată edilul-șef al municipiului și șef al social-democraților buzoieni.