Comedia cu celebrul Robert de Niro ce poartă acest nume poate să-şi găsească şi corespondenţa în viaţa reală.
Comedia cu celebrul Robert de Niro ce poartă acest nume poate să-şi găsească şi corespondenţa în viaţa reală. Numai că aici comedia are şi gustul amărui al realităţii. Pe scurt, acum şase zile , am asistat la una din cele mai incoerente conferinte de presă sustinută de preşedintele tuturor fotbaliştilor şi nu numai din România, domnul Mircea Sandu. Până mai ieri l-am catalogat pe „Naşu’ ”ca unul din cei mai abili conducători într-o lume în care manevrele se fac ca la CFR. Preşedintele FRF a ieşit aşadar marţi la rampă cu microfoanele şi camerele de televiziune aferente şi a debitat un şir de acuze fără nici o legătură cu subiectul adunării care era unul care frigea: arestarea, din nou , a unui preşedinte al arbitrilor români. Era a treia, sub conducerea domniei sale. Discursul s-a mutat atât de iute de la arestarea lui Vasile Avram şi a lui Sorin Ţerbea, sponsorul din umbră al grupării târgmureşene FCM, către duşmanii deja personali al lui Sandu, încât toată lumea a rămas năucită. Am aflat că „brutarul” din Craiova şi „mecanicul” din Timişoara care l-a ameninţat cu moartea prin SMS, sunt personajele care trebuiesc introduse în acest tablou sumbru de corupţie, imoralitate şi lacomie care devine emblematic pentru fotbalul nostru. Şi printre acuze, preşedintele FRF a dat de înţeles că nu-i străin de pedepsirile în masă ale echipelor Universitatea Craiova şi Poli Timişoara datorită relaţiilor încordate dintre el şi conducătorii celor două grupări. La prima vedere am crezut că, Naşul a luat-o pe arătură, obosit şi deprimat de starea fotbalului pe care-l conduce, aşa că titlul comediei cu Naşul cel stresat ce-şi caută alinare în discuţii cu psihiatrul devine realitate, presa jucând ca de obicei rolul secundar de ascultător fidel şi transmiţător al elucubraţiilor prezidenţiale.
Dar apoi am stat strâmb şi am gândit tot astfel, că d-aia românul are boala scenaritei: dacă Naşul Sandu a aruncat o perdea de fum în spatele căreia să se ascundă cu abilitatea-I cunoscută?
Şi cele şase zile scurse de atunci au început să aducă dovezi sustenabile pentru această ipoteză. Presa a mai aflat , de unde habar n-am, pentru că sunt “convins” de imparţiabilitatea celor de la DNA, că în vizor mai sunt conducători de cluburi “greuceni”, precum Cristi Borcea de Miami, omul care oferă şampanie Moet-Chandon la bax, de parcă ar fi vin la pet sau chiar Naşul şi cu Mitică de la Ligă. Vasile Avram a declarat într-un interviu că i s-a propus dotarea cu microfon ascuns în vederea unor discuţii “pricipiale” cu domnii Sandu şi Dragomir.
Aşadar tentaculele acestei caracatiţe par fără număr, fără număr, iar butoiul de pulbere pe care stă fotbalul nostrum, pare că are fitilul aprins.
Între timp el merge înainte cu demisii şi concedieri clasice la Steaua, cea care s-a cuibărit la noi, la Buzău, în speranţa găsirii unui câmp cât decât stabil, cu rezultate mediocre în Cupele Europene, dar şi cu un spectacol în tribunele Arenei Naţionale dat de galeria Rapidului ce s-a ridicat la nivel continental.
Bine dar ce facem cu Naşu’? Să-l ducem sau nu la psihiatru? Eu zic să mai aşteptăm pentru că ştie el că timpul le rezolvă pe toate.
Ştefan ALECSIU este
Redactor şef adjunct la Radio România Actualităţi