Am văzut lista posibililor candidați buzoieni la alegerile din data de 11 decembrie a.c. Nu-mi place. Nu se anunță nicio schimbare serioasă în „secupolitica” locală. Nicio ființă normală, oricât de cinică ar fi din punct de vedere politic, nu cred că și-ar fi putut închipui că, după 27 de ani de la înghesuiala răsfirată din Decembrie 1989, în România mileniului III mai pot exista specimene umane subdezvoltate atât de profund istoric încât să aibă tupeul să evadeze din Evul Mediu întunecat, al lor în totalitate, și să se instaleze cât mai eligibil în prezentul nostru furat și falsificat perpetuu.
Nu mai avem partide politice încă de pe vremea lui Iuliu Maniu. Pretinsele alcătuiri politice actuale sunt strânsuri securistice, resturi noi ale vechiului partid comunist, inși și inse care nu pot avea tot ceea ce nu merită dacă nu ne pot scuipa în creștetul capului, în calitate de aleși de noi, neamul lor prost. Sila și dezgustul fie cu ei, împotriva lor!
Nenorocirea asta va mai dura. Încă mai e câte ceva de mințit, de furat, de încălecat, până când, din senin, motivate de dezastrul total în care ne vor ancora, aceste specimene se vor devora între ele.
Vorbim despre generațiile viitoare. Noi, buzoienii anului 2016, nu vom prinde acele vremuri incredibile acum. Nouă nu ne rămâne decât satisfacția simplă și prostească de a scuipa, folcloric și metaforic, aceste liste ale ,,eligibililor“.
Cu năduf și cu sictir!