De doi ani de zile, șoferii care circulă pe podul vechi de la Mărăcineni, unul extrem de important pentru tot ceea ce înseamnă trafic auto între Moldova și Capitală, și-au pus viața în pericol din cauza indolenței responsabililor din Compania ce ar trebui să administreze drumurile din România. A fost nevoie ca placa de suprabetonare, așezată peste structura metalică a podului, să se găurească pentru al doilea an la rând pentru ca autoritățile buzoiene să aibă curaj să deranjeze responsabilii Companiei Naționale de Drumuri și să ceară oficial un punct de vedere de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere referitor la starea podului vechi peste râul Buzău de la Mărăcineni, aflat într-o avansată și continuă stare de degradare, dar și în legătură cu oportunitatea închiderii acestuia.
Ceea ce se credea anul trecut că e doar o lucrare pentru refacerea unui metru pătrat de asfalt s-a dovedit a fi un lucru mult mai complicat, iar acoperirea găurii din structură, prin care se vedea apa Buzăului, nu a fost decât o soluție pentru nici jumătate de an.
Prima problemă a fost semnalată în luna aprilie 2016, iar o lună mai târziu pe carosabil apărea cea de-a doua gaură prin care se putea vedea cu ușurință apa râului Buzău.
Acestea au fost primele semne menite să arate celor responsabili că podul de la Mărăcineni, vechi de peste 80 de ani, este într-o stare avansată de degradare și că trebuie luate măsuri de urgență.
Nu s-a întâmplat însă așa și s-a mers tot pe cârpeala obișnuită.
Revizia tehnică a specialiștilor de la secția de Drumuri Naționale Buzău, realizată săptămâna trecută, arată că placa de suprabetonare așezată pe structura metalică a podului este fisurată, crăpată și carbonatată, ceea ce înseamnă că o altă plombare provizorie nu este suficientă. De doi ani, responsabilii de la Drumuri Naționale Buzău au înștiințat CNADNR, însă spun că nu ar fi primit niciun răspuns.
Marți dimineață, printr-o înștiințare oficială transmisă Instituției Prefectului județului Buzău, șeful secției a anunțat că își declină responsabilitatea și că se delimitează de orice incident care ar putea apărea, în condițiile în care a respectat procedurile în astfel de situații.
Ca urmare, miercuri la prânz, Instituția Prefectului a convocat în ședință extraordinară Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, în care a fost însușită adresa responsabililor Secției Drumuri Naționale Buzău, dar și pe cea înaintată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență adrese care atrag atenția supra pericolului pe care îl reprezintă starea podului pentru siguranța rutieră.
„Am fost informați de reprezentantul secției de Drumuri Naționale Buzău de problemele apărute la o placă de suprabetonare a podului de la Mărăcineni. Dânșii au nenumărate adrese făcute către Compania Naționala de Administrarea Infrastructurii Rutiere pentru urgentarea lucrărilor la acest obiectiv. Noi doar ne-am însușit această adresă, am convocat comitetul și, la rândul nostru, facem adresă către companie și Ministerul Transporturilor pentru ne spune clar starea tehnică actuală și siguranța traficului în zona respectivă. Problema nu este una de actualitate, ci sunt nenumărate adrese făcute de către compania de Drumuri Naționale, secția Buzău. În adresă, secția de Drumuri Naționale își declină responsabilitatea în special către administratorul drumului, Compania Naționala de Administrarea Infrastructurii Rutiere, și care trebuie să intervină cu celeritate atât în repararea, cât și din punct de vedere al siguranței circulației rutiere. În ce ne privește, vom face adrese către ISCTR, pentru a verifica limitele de tonaj, și către Poliție, pentru a se verifica regimul de viteză. La cum se prezintă situația, este posibil ca acest pod să se închidă, dar nu noi suntem autoritatea responsabilă pentru a lua această decizie și, de aceea, vom trimite aceste adrese”, a declarat subprefectul județului Buzău, Sorin Gheorghe.
Pe de altă parte, reprezentanții SDN Buzău nu par să fie pe aceeași lungime de undă cu responsabilii de la București ai Companiei de Drumuri Naționale. Într-o intervenție la tvsud-Est, purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că deja ar fi fost întocmite proiectele pe fazele de documentație a lucrărilor de intervenție la pod, proiectul tehnic și detaliile de execuție, iar în prezent ar fi în pregătire documentațiile pentru demararea procedurilor de atribuire a contractului de lucrări, în procedură simplificată.
„Este vorba despre lucrări în valoare de 5.000.000 lei. Vorbim despre lucrări de reparație extinsă, reprezentând o consolidare mai aprofundată, atât la căile de rulare, cât și la elementele de susținere. Noi ne exprimăm speranța că în maximum două luni, să înceapă lucrările de șantier dar trebuie să luăm în considerare și situațiile care au mai avut loc până acum la alte lucrări, și anume cele create de contestații”, a declarat pentru Tvsud-Est Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR.
Reprezentanți ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au inspectat, luni, podul și spun că lucrările de reabilitare ar putea demara în această vară, caz în care traficul rutier în ambele sensuri ar urma să se desfășoare doar pe tronsonul nou, pe câte o bandă pe sens.
De altfel, și anul trecut a fost anunțată o licitație pentru desemnarea unui executant, însă, în final, tot muncitorii de la SDN Buzău au acoperit găurile apărute în placa de beton.
Restricțiile de tonaj și de viteză, ignorate
Podul de la Mărăcineni este zilnic tranzitat de peste 40.000 de mașini, foarte multe de mare tonaj, care suprasolicită suprastructura podului vechi de la Mărăcineni și care nu dau doi bani pe restricția de 40 de tone, dar nici pe cea de viteză, de 10 km pe oră.
Apoi, mai spun specialiștii, albia râului Buzău e exploatată haotic în amonte de pod, de către cei care fac afaceri cu balast, ceea ce afectează podul. De altfel, după cum se știe, în 2005, podul s-a rupt după ce unul dintre picioare s-a deplasat tocmai din cauza exploatării haotice din albia râului Buzău. S-au făcut fel de fel de anchete, dar nimeni n-a răspuns pentru acea mare avarie, care a produs bugetului național și transportatorilor pagube de sute de milioane de euro.
„Termitele“ podului de la Mărăcineni
Însă, pe de altă parte, podul de la Mărăcineni a fost sursa de bani pentru firme precum Iptana, Colas sau Efklidis. Miliardele alocate de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT) pentru reabilitarea și întretinerea podului construit în anul 1932 de armata germană s-a dus pe apa Sâmbetei în primăvara lui 2005, cand lucrarea a cedat sub forța apelor.
Structura podului s-a erodat din cauza exploatării de balast efectuata de SC SCREG Romania SRL în zona pilonilor centrali. SCREG a fost preluată de compania franceză Colas SA, iar pietrisul scos din albia raului Buzau a fost folosit pentru Autostrada București-Constanța.
Nici una dintre firme nu a fost chemată la audieri de PNA, actuala DNA, deși pagubele au fost imense, iar obiectivul distrus era unul de interes public major.
Pe 7 mai 2005, o viitură de amploare istorică a rupt un picior al podului de la Mărăcineni peste râul Buzău, ducând la prăbușirea acestuia și ruperea legăturii rutiere între Muntenia și Moldova timp de aproape jumătate de an, evenimentul fiind considerat cel mai important dezastru produs infrastructurii din țara noastră. Torenții viiturii înclinaseră unul dintre pilonii de susținere și l-au deplasat cu zece centimetri, iar două zile mai târziu a cedat și al doilea pilon și podul s-a frânt. Pe 11 mai, în jurul orei 18,30, o porțiune de 50 de metri din podul metalic s-a prăbușit în albia râului.
Încă din 9 mai, traficul rutier între București și Moldova a fost blocat, iar singura soluție temporară a fost construcția unei punți provizorii. La 11 mai, militarii Batalionului 3 Geniu Mărăcineni au început construirea a trei poduri cu picioare scurte, la aproximativ un kilometru în amonte de podul distrus. Pe 20 mai, avea să fie terminat primul pod provizoriu, destinat circulației pietonale și a vehiculelor de intervenție. În următoarele zece zile au fost realizate celelalte două poduri, unul pentru autoturisme, iar celălalt, pentru pietoni și bicicliști.
O nouă viitură, care a mărit debitul râului Buzău la peste 600 de metri cubi pe secundă, a distrus, pe 13 iunie, unul dintre cele trei poduri militare și le-a avariat pe celelalte două. A fost necesară o nouă deviere a traficului, pe o rută de 30 de kilometri prin Berca. Pe 14 august 2005, traficul pe podurile provizorii de la Mărăcineni a fost din nou închis, după ce debitul apei a urcat la 800 de metri pe secundă. Viitura a distrus primul pod, a trecut peste al doilea, însă, cel mai grav a fost că a afectat și lucrările de refacere a podului principal, provocând pagube de peste trei miliarde lei vechi. Mai multe utilaje au fost luate de ape.
La 29 octombrie, podul a fost redeschis fără fast, după ce președintele de la acea oră, Traian Băsescu, a descins în mai multe rânduri la lucrările de consolidare a podului, uneori chiar și în zile consecutive.