• … pe 2 septembrie 2017, Poetul…
Nicolae CABEL
(în memoria buzoianului Gheorghe Istrate, de la moartea căruia luna aceasta s-a împlinit un an)
fără de tine, Gheorghe Istrate,
taina se scurge, timpu-i mai greu,
îngeri îmi dau visele-n rate,
silaba-ţi de smirnă mă cheamă mereu…
te pierd printre umbre şi-i brumă pe ram,
năluca tristeţii mă strânge la piept,
hoinar noi fusesem, acum nu mai am
decât orizontul zâmbind înţelept;
în el încuiat-ai fuiorul de viaţă,
cu care aram a zilei peroane
în Crângul bătrân, ce încă răsfaţă
pe cei care-am fost, cu blânde castane…
singur nu pot să-njug Herăstrăul
la carul lunar, eu, trist fotograf;
acolo mai roade din mine ecoul
şi-al frunzelor toamnei hoinar cenotaf;
cu fiece gând tu vii mai aproape…
oglinzi noi am fost; din dor vom hrăni
lăstunii, ca fulgi ce zburdă sub pleoape,
iviţi din sentinţa cu verb – a iubi!