Fiecare persoană are un randament maxim al performanţelor intelectuale sau sportive la anumite ore, iar pentru a descoperi dacă bioritmul propriu este “matinal” sau “de seară” este necesară observaţia
Există o oră ideală pentru a face calcule, o alta pentru a avea o idee creativă, alta pentru a lucra cu randament maxim şi una diferită pentru odihnă, dar fiecare persoană are propriul bioritm, astfel că randamentul maxim, fie intelectual, fie sportiv sau de altă natură, este diferit pentru fiecare persoană în parte.
Potrivit dr. Maria Cristache, medic psihiatru, “pentru oricare dintre activităţile zilnice sau ocazionale, există un moment biologic potrivit şi o ramură a medicinii care se numeşte <cronobiologie> – ştiinţa care studiază alternarea ciclurilor biologice în organismul uman. Orologiul intern este influenţat nu numai de factorii interni (hormoni, temperatură corporală), ci şi de cei externi (alternanţa zi-noapte somn-veghe, temperatura mediului, variaţiile sezoniere)”, explică medicul.
Orologiul creierului
Potrivit medicului, este demonstrat ştiinţific, anumite ore permit un randament mai bun al unor activităţi. Astfel, de exemplu, la ora 06.00, hipotalamusul, situat în creier, datorită unei serii de reacţii în lanţ, eliberează în organism cortizonul, hormonul deşteptării, care durează aproximativ trei ore. La ora 9.00, când creierul este complet treaz, este perfect dacă omul merge la dentist sau susţine un examen, pentru că este calm şi se poate concentra, iar adrenalina din sânge diminuează durerea şi oboseala. Ora 10.00 este perfectă pentru a face dragoste, existând o maximă concentraţie de serotonină (transmiţătorul plăcerii) în sânge, în timp ce ora 11.00 este momentul propice pentru raţiuni logico-deductive şi calcul matematic (atenţia mentală ajunge la maxim, iar memoria atinge potenţialul optim). La ora 12.00, capacitatea de raţionament intuitiv este maximă, toate celulele fanteziei sunt sincronizate, astfel că la această oră pot veni ideile “geniale”. Cu o oră mai târziu, însă, nu este momentul pentru rezolvarea problemelor complicate sau pentru a purta discuţii importante, creierul fiind mai puţin oxigenat şi, în consecinţă, atenţia scăzută. Adrenalina accelerează ritmul cardiac şi temperatura corpului creşte în jurul orei 14.00, când specialiştii recomandă plimbări scurte. La ora 16.00 forţa musculară este la maximum, iar simţurile sunt treze, însă capacitatea intelectuală se află în scădere (este momentul ideal pentru exerciţii de aerobic). Ora 17.00 este potrivită pentru activităţi manuale, în care se pune mai ales precizie. |ntre orele 18.00 şi 19.00 creşte luciditatea mentală, dar şi anxietatea; organismul se pregăteşte pentru odihna de noapte, creşte pofta de contemplare. |n jurul orei 21.00 reapare melatonina, care emite semnalul de odihnă, un mesaj intens care atinge apogeul în jurul orei 2.00 noaptea. La ora 22.00 creşte nevoia de a fi în compania prietenilor sau a partenerului de cuplu. Odată cu ora 23.00, celulele cerebrale lucrează pentru a mări sinapsele (legături nervoase), astfel că este momentul potrivit pentru creativitate şi rezolvarea problemelor care te-au chinuit în timpul zilei, şi a căror soluţie va apărea la deşteptare. La ora 00.00 nu ar trebui să se bea alcool, în schimb este momentul optim pentru a face dragoste. La ora 3.00 dimineaţa apar coşmarurile, cauzate de melatonină, substanţa care disturbă activităţile cerebrale aflate în stare de repaos, pentru ca o oră mai târziu să se înregistreze “somnul cel mai dulce”.La 5.00 dimineaţa, creierul se pregăteşte să înceapă mecanismul complex care va da deşteptarea întregului organism şi trimite semnale care activează diferite funcţii în pregătirea unei noi zile (creşte presiunea sangvinică, rinichii se grăbesc să intre în funcţiune, ficatul începe să producă sucurile gastrice pentru a întâmpina micul dejun) şi a începe un nou ciclu biologic.
Alimentaţia ideală
Creierul are nevoie de o alimentaţie sănătoasă pentru a funcţiona la maximul capacităţilor sale. Oamenii de ştiinţă sunt de acord asupra faptului că mâncarea sănătoasă determină o mai bună capacitate de concentrare şi de memorare. „Pentru a se dezvolta şi pentru a da randamentul maxim, creierul are nevoie de diverse substanţe, de vitamine, de minerale, oligoelemente, aminoacizi şi acizi graşi esenţiali.
O alimentaţie echilibrată poate duce la o mai bună funcţionare a creierului. Este bine să se evite alimentele bogate în grăsimi saturate: laptele gras, majoritatea cărnurilor, a produsele care au în compoziţie grăsimi animale, ulei de nucă de cocos sau unt de cacao. Se recomandă, în schimb, peştele, care este o adevărată sursă de proteine şi fier şi cel puţin cinci porţii de legume şi fructe pe zi”, susţine dr. Cristache.
Antrenamentul creierului
Pentru a potenţa capacităţile creierului, nimic nu este mai eficient decât antrenamentul, susţine medicul psihiatru.
„Stimularea intelectuală şi memorarea pot duce la creşterea legăturilor între neuroni şi-i pot face mai eficienţi. Există diferite jocuri cu ajutorul cărora se pot efectua anumite exerciţii bazate pe logică, matematică, memorie, vizualizare şi atenţie, cu ajutorul cărora ne putem distra şi în acelaşi timp antrena creierul, atunci când nu suntem ocupaţi cu activităţi mai complexe. De semenea, se recomandă ca zilnic să se citească cel puţin 50 de pagini de lectură, să se efectueze rebus sau alte jocuri de antrenament pentru creier care îmbunătăţesc capacitatea de memorare. De asemenea, diferitele jocuri de calcul şi de logică disponibile pe internet sunt benefice pentru materia cenuşie”,recomandă dr. Cristache.
Odihnă cu program
Medicul psihiatru atrage atenţia că eficienţa creierului depinde şi de acordarea câtorva pauze. „Somnul ne permite să scăpăm de oboseala fizică, dar este indispensabil şi pentru o bună funcţionare a creierului, mai ales atunci când vine vorba despre capacitatea de a învăţa. Respectând orologiul biologic şi făcând tot posibilul de a vă duce la culcare la aceeaşi oră, se obţine un randament mai bun în toate activităţile. Dacă timpul vă permite, nu ezitaţi să vă odihniţi cel puţin o oră la prânz. Este recomandată, de asemenea, practicarea unor activităţi relaxante: plimbări, citit, ascultat muzică, mersul cu bicicleta sau vizionarea unui film. Sănătatea creierului este strâns legată de sănătatea corpului”, arată dr. Cristache.