Cristinel Bîgiu, fost prefect al judeţului Buzău şi preşedinte al Consiliului Judeţean, este al doilea politician buzoian care merge la închisoare pentru fapte de corupţie, după fostul deputat Gheorghe Coman.
Curtea de Apel Bucureşti a menţinut pedeapsa de cinci ani şi două luni de închisoare cu executare, dispusă în luna aprilie de Tribunalul Călăraşi în cazul lui, în dosarul de luare de mită pentru atribuirea a două contracte ce vizau elaborarea primelor două componente ale „Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020“.
Astfel, vineri seară, Bîgiu a ajuns în Penitenciarul Focşani unde îşi va ispăşi pedeapsa. Acesta a fost preluat de către poliţiştii buzoieni de la Focşani, unde se afla, în drum spre penitenciar.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău va sta 21 de zile în carantină, pe durata căreia îi vor fi studiate comportamentul şi personalitatea, iar apoi se va stabili regimul de încarcerare.
Potrivit HG 1896/2006, imediat după ce au ajuns la penitenciar, persoanele private de libertate sunt repartizate în secţia pentru carantină şi observare. Acestea vor fi cazate separat în camere, în raport de sex, vârstă, stare de sănătate, situaţie juridică, natura infracţiunii, precum şi de alte cerinţe legale, de ordine interioară sau de siguranţă.
Conform articolului 77 al acestei hotărâri de guvern, în perioada de carantină şi observare se studiază comportamentul şi personalitatea persoanelor private de libertate, se efectuează examene medicale, activităţi de educaţie sanitară, examene psihologice, se evaluează necesităţile educaţionale, mediul socio-cultural de provenienţă, scopul final fiind acela al „formulării diagnosticului şi prognozei criminologice, precum şi gradul de adaptabilitate la privarea de libertate“.
„Serviciul de educaţie şi intervenţie psihosocială întocmeşte şi urmăreşte punerea în aplicare, pentru fiecare persoană privată de libertate nou-primită, planul de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, prin care se precizează activităţile şi programele în care aceasta urmează a fi inclusă pe perioada deţinerii, document care se completează şi se modifică ori de cate ori este necesar“, se arată în textul de lege menţionat.
În acelaşi act normativ se precizează că, la nivelul fiecărei camere pentru carantină, sunt disponibile mape documentare care cuprind, între altele, regulile de comportament igienico-sanitar.
Şase luni în arest preventiv
Imediat după terminarea perioadei de carantină, va fi stabilit regimul de executare a pedepsei.
Magistraţii Tribunalului Călăraşi l-au condamnat, în 5 aprilie, pe Cristinel Bîgiu la cinci ani şi două luni de închisoare, doi ani de interzicere a unor drepturi şi confiscarea specială a sumei de 45.000 de lei. Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti.
Bîgiu a stat în arest preventiv aproape şase luni, începând din decembrie 2014, şi alte două luni în arest la domiciliu. Ulterior, Tribunalul Călăraşi a dispus în cazul său măsura controlului judiciar, ceea ce i-a permis lui Cristinel Bîgiu întoarcerea pentru o scurtă perioadă la locul de muncă, însă în final judecătorii i-au interzis exercitarea funcţiei.
Ca urmare, în noiembrie 2015, Cristinel Bîgiu a demisionat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău.
Bîgiu a fost trimis în judecată, în februarie 2015, de procurorii DNA, alături de finul său, Florin Mădălin Colgiu, administrator al SC Alexandra SRL, şi de Gabriela Camelia Bădică, director în cadrul Asociaţiei pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat Călăraşi.
În urmă cu doi ani, Bîgiu a fost reţinut, apoi arestat, fiind acuzat că a primit mită pentru favorizarea unei firme care a asigurat consultanţa la întocmirea strategiei de dezvoltare a judeţului Buzău.
Magistraţii Tribunalului Călăraşi au decis, în luna aprilie, condamnarea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, la cinci ani şi două luni de închisoare cu executare şi interzicerea pentru doi ani a unor drepturi, într-un dosar de luare de mită. Totodată, acestuia i s-a confiscat suma de 45.000 de lei. Cristinel Bîgiu a fost arestat preventiv în decembrie 2014, în urma unui flagrant organizat de procurorii DNA în faţa blocului în care locuia şi a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor.
Potrivit rechizitoriului DNA, Cristinel Bîgiu a fost deferit justiţiei pentru două infracţiuni de luare de mită în formă continuată, 12 infracţiuni de conflict de interese în formă continuată şi tentativă de spălare a banilor.
În rechizitoriu se arăta că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Marian Cristinel Bîgiu a cerut, iar în 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014, a primit sumele de 45.000 de lei, respectiv 50.000 de lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, ca preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor.
Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale „Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020“.
Suma de 45.000 de lei a fost dată ca mită de Bădică, director în cadrul Asociaţiei pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat Călăraşi, potrivit DNA.
Conform sursei citate, în perioada decembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu i-a solicitat unuia dintre directorii din cadrul instituţiei pe ca o conducea să facă demersuri pentru declanşarea procedurilor de achiziţie directă, prin modificarea proiectului iniţial în cuantum de 400.000 de lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău pentru perioada 2014-2020 şi împărţirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitaţie publică, să identifice firme dispuse să semneze, în mod formal, aceste proiecte şi să întocmească efectiv proiectele. Procurorii DNA susţin că, după întocmirea acestor proiecte şi după aprobarea plăţilor de către Cristinel Bîgiu, directorul respectiv, nimeni altul decât artizanul mitei – Dragoş Cojocea, zis Mamulos-, urma să îi dea mită preşedintelui Consiliului Judeţean jumătate din suma plătită din bani publici, respectiv 200.000 de lei. Directorul urma să recupereze banii de la firmele care figurau, în mod fals, ca executanţi ai celor trei proiecte.
Anchetatorii au mai precizat că, în jurul datei de 20 decembrie 2013, directorul din Consiliul Judeţean Buzău i-a remis lui Cristinel Bîgiu, prin intermediul finului acestuia, Florin Colgiu, suma de aproximativ 70.000 de lei, sub formă de mită, reprezentând jumătate din contravaloarea unei facturi de 130.000 de lei, sumă ce fusese virată unei firme identificate de director, căreia i se atribuise anterior, în mod direct, contractul pentru prima componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă şi anume principalele direcţii de dezvoltare şi analiza S.W.O.T. Directorul, la rândul său, primise suma respectivă de la reprezentantul legal al firmei. Ulterior, în luna august 2014, Bîgiu l-a însărcinat pe Cojocea să înceapă procedurile de atribuire directă, în aceleaşi condiţii, pentru cea de-a doua componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, fiind declarată câştigătoare aceeaşi firmă, urmând ca lui Bîgiu să îi fie remisă, ulterior, ca mită, jumătate din valoarea contractului, respectiv 50.000 de lei.
Procurorii DNA mai precizează că, în 4 decembrie 2014, Cristinel Bîgiu i-a solicitat în mod expres lui Cojocea să îi dea până cel mai târziu în 8 decembrie suma convenită de 50.000 de lei, indicându-i un intermediar care urma să primească banii în numele său, o persoană de încredere a acestuia. „Bîgiu Marian Cristinel i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fi distribuiţi, respectiv păstraţi banii, solicitându-i ca suma de 6.500 de lei să fie remisă finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată, la dispoziţia lui Bîgiu Marian Cristinel, de către intermediar. În aceeaşi zi, intermediarul i-a remis 6.500 de lei lui Colgiu Florin-Mădălin, care cunoştea că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu Marian Cristinel, de la directorul respectiv“, mai precizează procurorii DNA.
Pe parcursul urmăririi penale, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra sumei de 11.900 de lei, ridicată de la Bîgiu.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Călăraşi. Ulterior, Colgiu şi Bădică şi-au recunoscut faptele, dosarele fiind disjunse. Gabriela Bădică a fost condamnată, în mai 2015, la trei luni de închisoare cu suspendare şi doi ani şi trei luni de interzicere a unor drepturi, decizia rămânând definitivă. Florin Colgiu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la doi ani de închisoare cu suspendare, un an de interzicere a unor drepturi şi 100 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Alte două dosare
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu a mai fost condamnat, în 3 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul în care a recunoscut că a primit 75.000 de euro mită de la fostul director al RA-APPS Georgian Surdu. Instanţa a dispus şi confiscarea celor 75.000 de euro de la Cristinel Bîgiu. În acelaşi dosar, Georgian Surdu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă. Ea a fost atacată cu apel. Primul termen a avut loc tot la Curtea de Apel Bucureşti chiar vineri, când Bîgiu a primit sentinţa definitivă în primul dosar de luare de mită.
Următorul termen a fost stabilit pentru 10 ianuarie, când Bîgiu ar putea părăsi Penitenciarul Focşani pentru a merge la instanţa din Bucureşti, deşi el nu a atacat sentinţa pe fond în acest dosar.
Tot în luna ianuarie, pe 23, Cristinel Bîgiu are termen şi în dosarul în care este judecat pentru spălare de bani, în dosarul în care fostul ministru de Interne Cristian David este judecat pentru luare de mită. Cauza, ce vizează retrocedarea dubioasă a unei suprafeţe de 15 hectare de teren aflată la ieşire din municipiul Buzău, spre Rm. Sărat, se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Magistraţii Instanţei Supreme au continuat, marţea trecută, administrarea probelor în dosarul în care fostul ministru de Interne Cristian David este judecat pentru că ar fi luat mită 500.000 de euro în 2007 de la fostul primar al comunei Jilava, Adrian Mladin, pentru a interveni pe lângă prefectul de Buzău de atunci, Cristinel Bîgiu, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor terenuri din municipiu.
Dosarul s-a deschis în 2014, în urma unui denunţ făcut de Adrian Mladin, condamnat la închisoare cu executare pentru corupţie, după ce ar fi cerut ca mită milioane de euro pentru parcelarea unor terenuri. La scurt timp, primarul de la Jilava, Adrian Mladin, a făcut un denunţ la DNA şi a povestit cum a dat, în februarie 2008, o şpagă de 1,1 milioane de euro, pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra unui teren de 15 hectare aflat în intravilanul oraşului Buzău. El a decis să colaboreze cu procurorii şi i-a denunţat pe toţi cei implicaţi, mergând chiar la întâlniri cu ceilalţi protagonişti, astfel încât procurorii să îi intercepteze ambiental. O sentinţă pe fond în acest dosar ar putea fi pronunţată la începutul anului viitor.