Mașină de spălat pentru doamna dirigintă, tablă digitală pentru un liceu de marcă, bani pentru laptop și videoproiector, plus salariul plătit femeii de serviciu. Sunt doar câteva cazuri înregistrate în unele dintre cele mai importante școli și licee din Buzău, care au ieșit la iveală abia după scandalul profesoarei
care cerea cadouri scumpe într-o școală din București. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean confirmă existența unor controale desfășurate în școlile buzoiene „de fițe” reclamate de părinți. Mai sus, reprezentanții Ministerul Educației pun la zid în cel mai patetic mod gestul profesorilor care cer sau strâng fonduri, dar admit că banii sunt buni dacă părinții îi oferă din proprie inițiativă.
De la luxul de acasă, la bancă veche
Cine este însă vinovat pentru situația în care școlile au devenit adevărate „cutii ale milei”? Unii spun că părinții, alții că directorii și profesorii sau șefii din Ministerul Educației. În realitate, guvernanții se fac că uită că întreg sistemul de învățământ românesc se autofinanțează de ani buni din banii părinților, substituind astfel investițiile pe care statul este obligat să le facă în școli.
„După cum bine știți, este ilegal ca profesorul să strângă bani de la părinți. Astfel, au apărut și la Buzău asociațiile de părinți cu personalitate juridică, în cadrul cărora se strâng fonduri. Să nu ne îmbătăm cu apă rece, chiar dacă banii s-au strâns, cineva trebuie să se ocupe, mai departe, de folosirea lor. Cum nu poate să existe un părinte care să stea mai tot timpul prin școală, nici copiii prea mici nu pot pleca cu bani după ei, sarcina îi va reveni dirigintelui sau învățătoarei care vor pune în aplicare procesul respectiv. Să luăm cazul Școlii 11, unde există 1.700 de elevi. Vă dați seama câți bani se colectează prin asociație și căsunt imposibil de gestionat doar de părinți. Deci regula Ministerului Educației, conform căreia profesorul nu trebuie să se implice, nu poate fi aplicată”, a declarat Ion Dobre, liderul Sindicatului Învățământului Preuniversitar (SÎP) Buzău.
Un alt fenomen semnalat de liderul profesorilor buzoieni este cel al părinților cu mulți bani, care sunt deranjați, pe bună dreptate, de nivelul la care se aflășcolile buzoiene.
„Există foarte mulți profesori care cer bani și este normal ca ei să fie demascați. Chiar și copilului meu, care învăța în școala în care eu predam, i s-a cerut să cumpere manuale auxiliare pe care nu le-a folosit niciodată. Un alt caz este cel al părinților care își permit o viață mai luxoasăși nu le place că banca este veche și zgâriată, tabla este spartă, iar parchetul este îmbâcsit de vreme. Cum, de obicei, existăun nucleu al părinților cu bani, aceștia se adunăși vin cu propuneri de a îmbunătății clasa. Nu e un lucru rău, dar ei ar trebui să înțeleagă că atunci când noi, profesorii, vorbim de grevă, nu vrem doar bani pentru salarii, ci bani pentru educație”, a mai spus Ion Dobre.
„Să rupem pisica!”
Soluția, în concepția liderului buzoian, este una simplă, dar imposibil de aplicat în condițiile în care guvernul nu alocă nici măcar banii pentru naveta elevilor navetiști.
„Dacă vor să rupă pisica trebuie să spună<Adio> colectării a orice fel de fonduri în școli. Așa vor putea să îi pedepsească pe profesorii care cer bani. Să nu ne facem că nu vedem că sistemul de învățământ românesc se autofinanțează de mult doar în așa fel.Au fost vremuri când la Buzău făceam chetă pentru a cumpăra cretă. Guvernul trebuie să aloce bani pentru bănci noi, pentru videoproiector sau să oblige autoritățile locale să se ocupe, pentru că învățământul este unul gratuit”, a declarat liderul SÎP Buzău.