*În acest an, Valentin Burlăcescu a ajuns la 220 de oi, după ce în ’98 a dat mai bine de jumătate din salariu pe mielul de Paşte
*În acest an, Valentin Burlăcescu a ajuns la 220 de oi, după ce în ’98 a dat mai bine de jumătate din salariu pe mielul de Paşte
Creşterea animalelor nu este un domeniu străin funcţionarilor şi aleşilor locali din mediul rural, angajaţii primăriilor încercând să îşi completeze veniturile făcând agricultură.
Un exemplu care face mândrie reprezentanţilor Centrului Local al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Beceni este cel al contabilului Primăriei Vintilă Vodă, Valentin Burlăcescu, funcţionarul ajungând să se numere printre cei mai mari crescători de ovine din zona Centrului Local APIA. Astfel, “povestea” contabilului care creşte oi este cunoscută foarte bine de către George Blidaru, coordonatorul Centrului Local APIA Beceni, funcţionarul instituţiei explicând că ceea ce l-a determinat pe contabil să se ocupe serios de creşterea animalelor a fost constatarea că în urmă cu câţiva ani pentru un miel de Paşte a fost nevoit să dea mai bine de jumătate din salariu.
La Primăria Vintilă Vodă, contabilul Valentin Burlăcescu ne confirmă “istoricul” începutului muncii sale în zootehnie, după ce în ’95 ajunsese să se lase cu totul de creşterea animalelor.
“Am avut animale şi înainte de revoluţie şi după revoluţie, dar nu în număr aşa de mare. Prin ’95 am renunţat să mai cresc animale, erau salarii mai bune. Atunci le-am vândut, din mai multe motive, şi am mers la mare. Vreo doi-trei ani m-am descurcat bine fără animale, până când m-am dus la un vecin să iau miel de Paşte. Când l-a pus pe cântar, am văzut că trebuie să dau 2,5 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din salariul pe care îl aveam pe acea vreme. Ce mi-am spus atunci: eu, cu pământ, să dau bani pe animale? În acea primăvară am şi cumpărat trei mieluţe şi de atunci, am tot cumpărat. În primăvara asta am avut 220 de oi, dar am mai vândut şi acum am 190 de capete”, ne-a declarat Valentin Burlăcescu.
Pentru îngrijirea animalelor, funcţionarul din Vintilă Vodă ne-a explicat că munceşte 10 hectare de teren propriu, dar are şi în arendă teren, un total de 115 hectare. “ Fac doar fân pe vreo 20 de hectare, dar se cheltuie mult. O zi de coasă este 60-70 de lei, la strâns fân 40 de lei, plus trei mese, plus cheltuieli de transport. Din fericire, am reuşit să cumpăr o platformă Volkswagen.”
În ceea ce priveşte “bilanţul” muncii din zootehnie, contabilul Valentin Burlăcescu susţine că în condiţiile în care nu ar exista subvenţii pentru creşterea animalelor activitatea nu ar fi prea atrăgătoare. “Practic, subvenţiile ne ţin în viaţă. Lâna nu se caută, pieile la fel, doar cu mieii la Paşte mai facem ceva bani. Cu brânza abia acoperim facturile la telefon şi energie. Eu spun oricui, că în condiţiile în care nu se vor mai da subvenţii, foarte mulţi oameni s-ar lăsa de creşterea oilor”, a concluzionat contabilul Primăriei Vintilă Vodă.
În judeţ există şi primari crescători de animale
Tot din cauza salariilor, dar şi din cauza pasiunii pentru acest domeniu de activitate, în judeţul nostru există şi primari care cresc animale. Unul dintre aceştia este primarul comunei Căneşti, Stoica Marin, care are efective de 250 de oi, 50 de capre şi patru vaci cu lapte, ceea ce îl face să se numere, pe drept cuvânt, printre primii gospodari ai comunei.“Niciodată nu mi-a fost ruşine că muncesc împreună cu familia. Merg la coasă, la strâns fân. Îmi completez veniturile familiei, deoarece cu salariul de 16 milioane lei vechi, cât am ca primar, şi cu o familie cu doi copii nu m-aş descurca. Degeaba am vechime, că la o comună de rang trei, acesta este salariul. Sigur, sunt mulţi care cred că la funcţia de primar iei un salariu de mult mai multe milioane, dar nu este chiar aşa. Eu iau 16 milioane, vicele 14, iar secretarul 12 milioane“.
Tot din “clubul” primarilor buzoieni crescători de animale mai face parte şi primarul comunei Brădeanu, Ştefan Nistor, care a muncit o viaţă în agricultură şi spune că nu poate abandona acest domeniu de activitate. La rândul său, alesul din Brădeanu are douăsprezece vaci, dintre care zece cu lapte şi două juninci, plus opt viţei la îngrăşat. Absolvent al Institutului agronomic Cluj-Napoca, promoţia 1982, Ştefan Nistor a fost pe rând şef de fermă al Cooperativei Agricole de Producţie (CAP) Brădeanu, apoi preşedinte de CAP, făcând atât producţie vegetală, cât şi zootehnie. Ulterior, după revoluţie a ocupat funcţia de director executiv al SC ARTELI Brădeanu, până în anul 2004, când a fost ales primar şi a renunţat la activitatea organizatorică din acest domeniu, fără a renunţa de tot la creşterea animalelor.