Reducerea până aproape la jumătate a costurilor legate de organizarea alegerilor, precum şi scurtarea perioadei de haos provocat de votare, acestea sunt pentru senatorul P.D.L. Viorel Constantinescu, avantajele comasării “localelor”cu “parlamentarelor”.
Singura problemă care s-ar pune în acest caz ar fi, spune parlamentarul democrat-liberal, cea a scenariului ce ar trebui aplicat pentru realizarea simultaneităţii alegerilor.
Reducerea până aproape la jumătate a costurilor legate de organizarea alegerilor, precum şi scurtarea perioadei de haos provocat de votare, acestea sunt pentru senatorul P.D.L. Viorel Constantinescu, avantajele comasării “localelor”cu “parlamentarelor”.
Singura problemă care s-ar pune în acest caz ar fi, spune parlamentarul democrat-liberal, cea a scenariului ce ar trebui aplicat pentru realizarea simultaneităţii alegerilor. Aceasta pentru că alegerile locale au loc doar o dată la patru ani, „în interval închis”, iar mandatele de aleşi locali nu pot fi prelungite decât în cazuri excepţionale – stare de război ori producerea unor calamităţi naturale -, iar alegerile generale au „limită la dreapta”, dar pot fi făcute înainte de termen doar prin demiterea guvernului. Totuşi, spune Viorel Constantinescu, alegerile simultane s-ar putea face „undeva, la începutul verii”, dată fiind şi reacţia pozitivă a co-preşedintelui social-democrat Victor Ponta. Care, însă, a fost contrazis de liberalul Crin Antonescu, prin declaraţia de sâmbătă, conform căreia respectiva iniţiativă ar fi o nouă găselniţă a guvernului pentru trucarea alegerilor.
… şi nu crede în Bîgiu
Senatorul democrat-liberal Viorel Constantinescu susţine că este convins că social-democratul Victor Mocanu va fi persoana nominalizată de Uniunea Social-Liberală pentru a candida la preşedinţia Consiliului Judeţean. Afirmaţia respectivă a fost făcută după ce, în ediţia de vineri a cotidianului „Adevărul”, numele liberalului Cristinel Bîgiu a fost dat drept cert pentru nominalizarea în cauză. Viorel Constantinescu nu a vrut să dezvăluie raţionamentul care l-a condus către respectiva concluzie, pe care a caracterizat-o drept „personală” şi „subiectivă”.