Constantin Boșcodeală, închisoare cu suspendare, interdicție la Palat și mai sărac cu aproape 10 miliarde lei

   1 martie 2016, zi istorică pentru Buzău, ziua în care s-a stopat cariera de primar de 20 de ani a lui Constantin Boșcodeală. 2016, anul în care știm cu siguranță că Buzăul va avea un nou edil, cel puțin pentru următorii patru ani.

   Constantin Boșcodeală și-a aflat marți verdictul în dosarul Gloria: trei ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de încercare de cinci ani și interdicție de a ocupa funcția de primar pentru o perioadă de cinci ani, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz  în serviciu contra intereselor publice în  formă calificată. În tot acest timp, Boșcodeală nu mai are libertate deplină de mișcare. Trebuie să se prezinte la Serviciul de probațiune Buzău, la datele fixate, să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește opt zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă și să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

   Instanța va comunica sentința definitivă Instituției Prefectului, care, potrivit legii, ia act de decizie și prefectul emite ordin de înce­tare de drept înainte de termen a mandatului de primar al lui Constantin Boșcodeală.

   Sentința definitivă este însă chiar mai dureroasă pentru Boșco­deală decât cea pe fond, deoarece instanța a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov, și de inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian împotriva sentinței penale nr. 216/10.02.2015 a Judecătoriei Brașov, pronunțată în dosarul nr. 18228/197/2013, pe care o desființează pe latură penală în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, revocarea măsurii asigurătorii, omisiunea desființării Actului adițional nr. 7937/2006, omisiunea dispunerii confiscării speciale.

   Astfel, în urma sentinței defi­nitive pronunțată marți la Curtea de Apel Brașov, Boșco­deală va fi mai sărac cu aproape 10 miliarde lei vechi. Contrar sentinței pe fond, instanța de apel a decis să mențină măsurile asigurătorii luate prin ordonanța procurorului din data de 20 martie 2012 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Ploiești, până la concurența sumei de 821.496,32 lei și a echivalentul în lei la data plății a sumei de 9.377,5 euro,  și a dispus ridicarea măsurii asigură­torii a sechestrului pentru ce depășește această sumă. De precizat că, în vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra mai multor bunuri aparținând lui Constantin Boșcodeală, care de  alt­fel sunt sub sechestru și în dosarul Orizont.  Mai exact este vorba despre:

• un imobil – casă de locuit  si­tuat în municipiul Buzău, cu suprafață construită desfă­șurată de 218,39 mp.,

• cota de 1/2, un apartament situat în munici­piul Buzău, cu suprafața utilă de 72,27 mp;

• apartament în municipiul Buzău, cu suprafața utilă de 43,84 mp., cota de 1/2;

• suprafața de 48.702,00 mp. teren arabil situat în extravilanul comunei Amaru, județul Bu­zău;

• suprafața de 68.995,00 mp. te­ren arabil situat în extravilanul comunei Amaru;

• suprafața de 50.004,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, județul Buzău – cota de 1/2;

• suprafața de 50.000,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, județul Buzău, – cota de 1/2;

• suprafața de 40.800,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, – cota de 1/2;

• imobil situat în orașul Năvodari, zona Mamaia, format din teren intravilan în suprafață de 194 mp și casă de vacanță formată din 3 camere și dependințe cu suprafața construită de 81 mp. – cota de 1/2;

• teren în suprafață de 2.930 mp. pădure, situat în extravilanul comunei Stâlpu, județul Buzău,- cota de 1/2;

• teren în suprafață de 670 mp. pășune situat în extravilanul comunei Merei, județul Buzău,- cota de 1/2;

• autoturism marca BMW 525 I

• remorcă transport ambar­cațiuni marca UMBRA RIMORCHI URIM 5B/M

Gafă după gafă

   Decizia de pe 1 martie a unui complet de două judecătoare de la Curtea de Apel Brașov a stopat brusc, dar anticipat de altfel, cariera ascendentă din ultimii 20 de ani a primarului Buzăului, dând astfel undă verde pentru schimbare, pentru noi proiecte politice și administrative.

   Boșcodeală a fost trimis în judecată în 2013. În rechizitoriu procurorilor anticorupție se preciza că, în perioada 2002-2008, edilul ar fi acordat ilegal societății care deținea echipa de fotbal Gloria Buzău cinci milioane de lei, din bugetul local, și că a asigurat folosința gratuită a complexului sportiv, încălcând prevederile  le­gislației în vigoare.

   Instanța de fond l-a condam­nat pentru două infracțiuni de abuz în serviciu și l-a achitat pentru cea de-a treia infracțiune pentru care a fost trimis în judecată de DNA. Constantin Boșcodeală a primit două pedepse de patru ani, respectiv trei ani, pentru cele două infracțiuni de abuz în serviciu, care au fost contopite, alegându-se pedeapsa cea mai mare, de patru ani, la care s-a adăugat un spor de un an, rezultând, în final, o pedeapsă cu închisoarea de cinci ani.

   Constantin Boșcodeală a fost condamnat, pe 10 februarie 2015, de magistrații Judecătoriei Bra­șov, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Gloria“, după mai bine de un an și jumătate de proces. Ulterior, el a contestat decizia, iar din luna aprilie 2015 apelul s-a judecat la Curtea de Apel Brașov.

   Încă de la început, însă, Boșcodeală a gafat impardonabil, comportament care i-a și atras, cel mai probabil, condamnarea pe fond de cinci ani de închisoare. Prima gafă a fost consemnată cu puțin timp înainte ca Judecătoria Brașov să-l condamne la o pedeapsă de cinci ani închisoare cu executare. Atunci, Boșcodeală a declarat, cu subiect și predicat, că desconsideră capacitatea unei tinere judecătoare de la Judecătoria Brașov, specializată în fapte de corupție, de a lua o decizie justă în acest dosar: ,,Este o primă instanță, cred că este o judecătoare între 35-40 de ani, una singură, de la Judecătoria Brașov. Aceasta este instanța, cred că până la urmă sunt lucruri foarte importante, care trebuie decise cu mare grijă. Decizia finală, care este de altfel și importantă, este a Curții de Apel, dintr-un complet format din mai mulți judecători”, spunea primarul pe 29 ianuarie 2015.

,,O persoană care a făcut din politică un mijloc abil și demagogic de realizare a intereselor sale“

  Pe 10 februarie 2015, Constantin Boșcodeală a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare, iar o lună mai târziu a aflat și motivele: ,,Instanța  va aplica inculpatului pentru ambele infracțiuni, câte o pedeapsă  cu închisoarea. La individualizarea pedepsei  se vor avea în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, res­pectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (…) În raport de aceste criterii instanța va reține că inculpatul, în ambele cazuri, a acționat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, pro­fi­tând de statutul  funcției pe care a ocupat-o, manifestând ușurință în realizarea  competențelor sale, pe care cu  extrem de mare lejeritate le-a depășit. Se va reține , de asemenea, și atitudinea  de totală neasumare a activității  infrac­ționale, prin oferirea unor explicații  simpliste, superficiale și unilaterale, caracteristice unei persoane care a făcut  din  politică un mijloc abil și demagogic de realizare a intereselor sale, sau ale altor persoane private (…) Astfel, ținând seama, pe de o parte, de natura infracțiunilor comise, circumstanțele reale în care s-au comis, prejudiciul extrem de mare  cauzat prin săvârșirea fiecăreia  dintre cele două infracțiuni, iar  pe  de altă parte de circumstanțele personale ale inculpatului, care este  la prima confruntare cu legea penală și are perspective ridicate de reintegrare în societate, pe­depsele ce se vor  stabili vor fi într-un cuantum egal cu minimul special prevăzut de norma incri­minatoare, astfel cum a fost mai sus calculat”, se arată în motivarea sentinței pronunțate de ,,tânăra judecătoare” de la Judecătoria Brașov.

,,O exprimare cel puțin criticabilă și defăimătoare“

   Imediat după depunerea recursului, primarul Constantin Boșcodeală recidivează pe Facebook, unde a postat un mesaj către buzoieni, în care atacă din nou magistratul care a pronuțat sen­tința de condamnare: ,,Am fost condamnat în primă instanță pentru abuz în serviciu la Judecătoria Brașov de o judecătoare care nu a participat decât la două ședințe de judecată, întrucât magistratul care a cercetat cauza mea, care a audiat martorii și căruia i-am prezentat probele care demonstrau nevinovăția mea, s-a mutat la o instanță superioară. Acest lucru, coroborat cu o frază din motivarea condamnării, mă face să cred că s-a produs o mare nedreptate, dacă nu a fost la mijloc și altceva. Nu vă ascund că au fost unii care mi-au adus la cunoștință că voi primi cinci ani condamnare cu două luni înainte de pro­nun­țarea care a avut loc pe 10 februa­rie 2015”, scria Boșcodeală pe Facebook.

   Mai mult, după ce a adus argumente prin care a încercat să explice că finanțarea clubului Gloria s-a făcut în mod legal, edilul-șef preciza că în motivația magistra­tului care l-a condamnat s-ar regăsi o exprimare ce conduce la ipoteza unei sentințe politice. ,,În ce privește argumentul folosit de prima instanță, care face referire la faptul că aș fi făcut din politică un mijloc abil și demagogic de realizare a intereselor mele sau ale altor persoane private, consider această exprimare cel putin criticabilă și defăimătoare. Conside­rentele și referirile de ordin politic reprezintă opinii personale ale judecătorului și nu au ce căuta în motivarea unei soluții ce urmează a fi pronunțată. A admite altfel, înseamnă să golim de conținut noțiunea de imparțialitate care trebuie să caracterizeze atitudinea magistratului. Este, de fapt, o motivare politică”, acuza Constantin Boșcodeală, care s-a declarat tot timpul nevinovat.

   În apel, sub presiunea unei sentințe nefavorabile, Constantin Boșcodeală a recuzat completul de judecată de la Curtea de Apel Brașov care a avut în sarcină soluționarea apelului din „Dosarul Gloria” – apel declarat atât de inculpat, cât și de procurorii anti-corupție, acuzând instanța de ,,ati­tudine ostilă” față de el, atitudine certificată prin refuzul de a admite ca probă o expertiză extrajudiciară pe care primarul a prezentat-o instanței, o expertiză realizată de expertul buzoian Marin Chiriac care, conform acelorași surse, ar fi stabilit un ,,prejudiciu zero“ pentru afacerea care l-a adus pe edil în fața judecătorilor. Cererea de recuzare a fost respinsă, iar completul inițial a pronunțat marți sentința definitivă prin care Boșcodeală scapă de închisoare, deocamdată, deoarece pe rolul Tribunalului Dâmbovița se află dosarul Orizont în care fostul primar de-acum este judecat tot pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, pentru trecerea unei suprafețe de 33 ha teren arabil, aflată în admi­nistrarea Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău, iar o condamnare și în acest dosar îl trimite direct după gratii.