Consilierii locali buzoieni au devenit exemplu negativ pentru omologii din alte județe, fiind încadrați la capitolul ,,așa nu” după ce au decis să nu se constituie parte civilă în procesul, deschis la cererea DNA Ploiești, primarului Constantin Boșcodeală, pentru abuz în serviciu în celebrul de acum dosar ,,Gloria”, pentru recuperarea prejudiciului stabilit de procurori.
Spre exemplu, aleșii locali din Ploiești au adoptat, vineri, într-o ședință extraordinară, o hotărâre prin care municipiul se constituie parte civilă, cu suma de opt milioane de lei, în dosarul în care fostul primar Iulian Bădescu este cercetat de DNA în legătură cu finanțarea de la bugetul local a echipei de fotbal Petrolul Ploiești. O situație cam ca la Buzău.
Inițial, potrivit Mediafax. ro, Consiliul Local Ploiești adoptase o hotărâre prin care își dădea acordul de principiu în privința constituirii ca parte civilă în dosarul fostului edil. Ulterior, DNA Ploiești a revenit, pe 1 aprilie, cu o adresă prin care cerea în mod expres autorităților locale să exprime poziția procesuală a municipiului Ploiești cu privire la latura civilă în dosarul fostului primar.
Și în CLM Ploiești a existat opoziție, însă un consilier, fost membru PNL trecut la PSD, George Botez, de profesie avocat, i-a luminat pe colegi. Acesta le-ar fi explicat că a se constitui parte civilă în dosarul fostului primar nu presupune o recunoaștere a ilegalității a două hotărâri votate în urmă cu doi ani. Botez a dat ca exemplu situația consilierilor locali din Buzău, despre care a spus că sunt inculpați de DNA pe motiv că nu au votat constituirea ca parte civilă în procesul primarului orașului Buzău.
„Am fost curios să cercetez practica administrativă de la nivelul altor consilii. Și vreau să vă spun că în Consiliul Local Buzău, plecându-se de la aceeași situație, consilierii locali au refuzat să voteze constituirea municipiului Buzău ca parte civilă în problema legată de primarul de acolo, domnul Boșcodeală, tot cu privire la fotbal. La ora aceasta, consilierii locali de la Buzău sunt inculpați într-un dosar al DNA – Serviciul Teritorial Ploiești pentru abuz în serviciu, adică pentru încălcarea obligației legale de a proteja patrimoniul unității administrativ-teritoriale“, a spus George Botez, citat de Mediafax.
Nedelcu a recunoscut că s-au ascuns adresele de la Brașov
Deși, printre aleșii locali buzoieni, subiectul DNA este unul tabu, acesta ar putea fi unul dintre motivele plecării intempestive din Palatul Comunal a oportunistului Sebastian Radu. În ședința în care și-a anunțat demisia din funcția de viceprimar al Buzăului, acesta a acuzat că i-a fost ascuns un document referitor la obligativitatea constituirii CLM ca parte civilă în dosarul Gloria Buzău și a votat în necunoștință de cauză împotriva constituirii Primăriei ca parte civilă în proces. Ulterior acuzațiilor, secretarul Primăriei Ștefan Nedelcu, a prezentat reporterilor Campus TV o adresă din 2013 a Judecătoriei Brașov către Consiliul Local al Municipiului Buzău, prin care este informat negru pe alb că ,,unitatea pagubită este obligată să se constituie parte civilă”. Juristul a admis că scrisoarea nu a fost arătată tuturor consilierilor, dar că ea a fost prezentată șefilor de comisii ale CLM, de altfel, toți ,,pro” Boșcodeală. ,,Ce să vadă consilierii în afară de cele două solicitări ale instanței?”, se întreabă însuși secretarul municipiului Buzău.
Însă, ieșirea publică a lui Nedelcu nu a făcut decât să confirme premeditarea inducerii în eroare a unor aleși locali, fie ei ai opoziției, fie ai majorității favorabile primarului.
Reamintim că proiectul promovat de consilierii din opoziție privitor la constituirea Municipiului Buzău ca parte civilă împotriva primarului Constantin Boșcodeală a fost însă respins în octombrie 2013 de votul celor 12 consilieri PSD și PNL, printre care și Sebastian Radu. În plus, interesele municipiului au fost reprezentate de o juristă a Primăriei Buzău, Cristina Coroian, din aparatul executiv al primarului Boșcodeală. Cu alte cuvinte, subordonata primarului a fost pusă să pledeze împotriva acestuia.
Ulterior, procurorii DNA Ploiești s-au autosesizat și au deschis un nou dosar în care au demarat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, vizați fiind consilieri municipali buzoieni care și-au încălcat obligația legală de a proteja patrimoniul unității administrativ-teritoriale.
La începutul lunii februarie, primarul orașului Buzău, Constantin Boșcodeală, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, în „dosarul Gloria”. Sentința de la Judecătoria Brașov nu este definitivă și a fost atacată atât de edilul-șef, cât și de procurorii DNA. Apelul va fi judecat începând cu 24 aprilie la Curtea de Apel Brașov, iar noua sentință ar putea schimba în parte sau deloc hotărârea pe fondul cauzei. Boșcodeală a primit pedeapsă cu executare pentru două dintre cele trei capete de acuzare pentru care procurorii DNA l-au trimis în judecată. Primarul se consideră în continuare nevinovat.
Reamintim că DNA l-a trimis în judecată pe edilul-șef buzoian pentru că, în perioada 2002–2008, ar fi finanțat ilegal activitatea sportivă a clubului Gloria, că a dat, fără drept, în folosință gratuită stadionul și că a pus la dispoziție terenuri din apropierea bazei sportive pentru privați, ocolind prevederile legii. Procurorii au concluzionat că, astfel, s-ar fi adus un prejudiciu bugetului local de aproape 50 de miliarde de lei vechi.
Cum au fost duși de nas aleșii buzoieni
Disputele legate de desfășurarea acestui proces au început încă de la sfârșitul lunii septembrie 2013, când consilierii locali ai opoziției – Partidul Democrat Liberal și Partidului Poporului-Dan Diaconescu – au contestat propunerea de numire a unui jurist al Primăriei care să reprezinte interesele Consiliului Local Municipal în dosarul penal în care primarul Constantin Boșcodeala a fost trimis în judecată. Conform acestora, delegarea juristului Elena-Cristina Coroian în respectiva calitate reprezenta un clar conflict de interese, intrucât aceasta era nevoită să reprezinte interese antagonice cu ale șefului său direct, într-un proces în care acesta din urmă are calitatea de inculpat.
Imediat după ce Direcția Naționala Anticorupție a făcut public rechizitoriul întocmit pe numele primarului Boșcodeală, acesta a convocat o întrunire informală a consilierilor locali, pe parcursul căreia a încercat să le aducă argumente prin care să-și susțină nevinovația. Pe parcursul acestei întâlniri, atât el, cât și juristul Elena-Cristina Coroian, le-au adus la cunoștință că legea le premite să inițieze un proiect de hotărâre prin care municipalitatea să se constituie parte civilă în proces, pentru recuperarea prejudiciului în cazul în care primarul va fi găsit vinovat. Ce nu le-au spus, însă, cei doi, a fost faptul că, în conformitate cu prevederile noului cod penal, acest lucru nu este opțional, ci obligatoriu.
În conformitate cu legislația în vigoare, aleșii locali răspund penal și material pentru fiecare vot pe care îl dau în ședințele în plen în care ar trebui să reprezinte interesele comunității.
După aflarea sentinței, de frica răspunderii penale, consilierii vechiului PNL care au votat atunci împotrivă, umblă după semnături pentru promovarea unui proiect de hotărâre ce vizează chiar constituirea municipiului ca parte civilă împotriva primarului, ca măsură de prevedere în fața procurorilor DNA.