La nici 30 de ani împliniţi, un buzoian este, în acest moment, unul dintre cei mai vânaţi infractori. Aurelian Florin Manole, buzoianul care a reuşit să prostească un agent de la Imigrări să „faciliteze“ o căsătorie de convenienţă între concubina primului şi un cetăţean dominican care obţinea, astfel, drept de şedere în România, a fost condamnat definitiv în luna mai 2015 la cinci ani de închisoare cu executare pentru constituire de grup infracţional, falsificare de instrumente de plată, infracţiuni săvârşite ca şi lider al unei reţele transfrontaliere de falsificatori de carduri. Înainte să afle pedeapsa definitivă dictată la Curtea de Apel Ploieşti, Manole, zis Fula, a dispărut din ţară, fiind dat în urmărire internaţională în acest moment, potrivit informaţiilor de pe site-ul Poliţiei Române.
În 2012, Manole şi alţi patru indivizi erau capturaţi după o operaţiune amplă desfăşurată de Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Buzău, sub coordonarea procurorilor DIICOT şi cu colaborarea autorităţilor franceze, după ce gruparea fusese monitorizată o lungă perioadă de timp de către Serviciul Român de Informaţii.
Gruparea de falsificatori de carduri prinsese rădăcini la Pietroasele, şi apoi s-a ramificat în judeţele Mureş, Ilfov şi municipiul Bucureşti, pentru ca apoi membrii săi să ajungă şi la Paris. Gruparea număra opt membri, dintre care cinci erau buzoieni, coagulându-se în jurul lui Aurelian Florin Manole, din Pietroasele, care ulterior a ajuns unul dintre lideri, alături de alt individ din Mureş.
Activitatea infracţională debutase în toamna lui 2011, după ce tânărul din Pietroasele şi-a procurat pe căi ilegale un document de identitate fals, cu datele fictive ale unui cetăţean spaniol. În jurul său a atras şi alţi acoliţi, care au primit roluri precise în bandă, procurând două aparate de copiat carduri, precum şi două maşini de embossat (imprimare şi inscripţionare) carduri.
Începând din luna noiembrie 2011, tânărul din Pietroasele, împreună cu celălalt lider din Mureş, au început să obţină, prin metoda phishing, datele de identificare ale unor titulari legitimi de carduri bancare. Cel mai probabil, clonau site-urile unor bănci şi trimiteau apoi e-mail-uri cu link-uri către respectivele site-uri, unde destinatarilor li se cerea să-şi dea datele de identificare şi alte detalii despre conturile şi cardurile bancare, date pe care gruparea le folosea apoi pentru a le clona cardurile. Cei astfel păcăliţi au fost cu precădere cetăţeni americani, anchetatorii identificând mai bine de 80 de păgubiţi, după o colaborare cu FBI în acest sens.
Odată procurate datele, alţi membri ai reţelei se ocupau cu clonarea cardurilor şi inscripţionarea acestora, trecând pe ele datele de identificare din documentele false pe numele unui oarecare cetăţean spaniol. Cardurile astfel falsificate erau trimise apoi în Franţa, unde se aflau alţi membri şi se mai deplasau şi cei din ţară, cu toţii mergând la shopping prin magazinele din Paris. De aici cumpărau o gamă variată de produse, preferându-le pe cele scumpe, dar cu volum mic, bunuri ce erau apoi aduse în România, uneori trimise şi prin colete către destinatari din Buzău, Ilfov, Mureş şi Bucureşti, care făceau parte din grup. Urma apoi etapa valorificării bunurilor sosite de la Paris, acestea fiind vândute la preţuri mai mici, banii astfel obţinuţi fiind investiţi în maşini şi în imobile. Poliţiştii de la Crimă Organizată, care i-au monitorizat pe membrii reţelei o vreme pentru a-i identifica pe toţi şi a stabili cu exactitate modul de lucru. Când au adunat suficiente probe, au obţinut şi mandate de percheziţie, iar în data de 3 mai 2012 au fost făcute, simultan, 11 descinderi în Buzău, Mureş, Ilfov şi Bucureşti, la imobile deţinute de membrii grupării.
Cu această ocazie, au fost descoperite două aparate de copiat carduri, două maşini de embossat, 630 de carduri falsificate, precum şi două pistoale cu aer comprimat, deţinute ilegal. De asemenea, în beciul locuinţei liderului, din Pietroasele, au fost găsiţi “puşi la rece” şi 20.000 de euro şi 15.000 de dolari americani. Pe sumele respective, precum şi pe un automobil de lux şi un apartament cumpărat cu numai o lună înainte, în Buzău, s-a pus sechestru asigurător, fiind ridicate şi dispozitivele folosite pentru clonarea cardurilor, precum şi mai multe calculatoare.
Din cei opt suspecţi, şase – Aurelian Florin Manole, Hegyi Ianoş, Bogdan George Răducanu, Regalado Disla Redy şi Costel Posobescu au fost trimişi în judecată de DIICOT Buzău în 2013. Manole a primit cea mai grea sentinţă după apelul făcut de procurori la decizia pe fond.
Poliţistul de la Imigrări devenit infractor
Cetăţeanul dominican, Regalado Disla Redy, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. El este cel care, ajutat de Aurelian Manole, a păcălit autorităţile române, cu complicitatea unui poliţist de la Biroul Imigrări Buzău, pentru a obţine drept de şedere temporară pe teritoriul ţării. Agentul principal Nicolae Turcea i-a oferit consiliere cetăţeanului străin pentru încheierea unei căsătorii de convenienţă. Ulterior, fostul angajat de la Imigrări a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi şase luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere pe o durată de 5 ani, ce constituie termen de încercare pentru inculpat.
Toată povestea a fost desluşită în uma unei anchete a Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Buzău, care în colaborare cu autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii şi Republica Dominicană, a documentat activitatea infracţională a unei grupări de falsificatori de carduri bancare, condus de buzoianul Aurelian – Florin Manole, în care a fost implicat şi cetăţeanul dominican Regaldo Disla Redy. La un moment dat, membrii grupării l-au adus pe teritoriul României pe dominican, pentru a-i ajuta la săvârşirea infracţiunilor. Pentru a-i facilita şederea pe teritoriul României, liderul reţelei infracţionale, Aurelian – Florin Manole, a intrat în legătură cu agentul principal de poliţie Nicolae Turcea din cadrul Biroului pentru Imigrări Buzău, căruia i-a solicitat sprijin pentru obţinerea dreptului de şedere pe teritoriul României pentru cetăţeanul dominican. În cursul mai multor întâlniri care au avut loc la domiciliul poliţistului, acesta l-a consiliat pe Aurelian – Florin Manole să îi încheie cetăţeanului dominican o căsătorie de convenienţă, explicându-i atât paşii pe care îi avea de urmat pentru obţinerea dreptului de şedere, cât şi prevederile legislaţiei care reglementează condiţiile şi procedura de acordare a dreptului de şedere pentru străini. Cu ajutorul sfaturilor primite de la Nicolae Turcea, Aurelian – Florin Manole a determinat-o pe concubina sa, Valentina – Elena Voica, să încheie o căsătorie de convenienţă cu cetăţeanul dominican. Pe 23 februarie 2012, cei doi soţi au depus la Biroul pentru Imigrări Buzău o cerere în vederea obţinerii de către soţul străin a dreptului de şedere temporară în scop de reîntregire a familiei. Cererea a fost rezoluţionată de şeful biroului, care a dispus efectuarea unor verificări suplimentare în teren şi a stabilit termen de soluţionare a cererii data de 13 martie 2012. Pe 2 martie 2012, s-a decis efectuarea primei verificări la reşedinţa declarată de cei doi soţi, de către o echipă formată din ofiţerul de interviu şi Nicolae Turcea. Înainte de plecarea din instituţie, Nicolae Turcea l-a anunţat pe Aurelian – Florin Manole despre control, astfel încât acesta a avut timpul necesar pentru a o conduce la adresa respectivă pe Valentina – Elena Voica, cu obiecte vestimentare şi de igienă care să lase impresia unei convieţuiri reale. După control, ofiţerul a stabilit ca dată pentru interviu cu cei doi soţi 12 martie 2012. Pe 9 martie 2012, agentul principal Nicolae Turcea s-a deplasat la reşedinţa cetăţeanului dominican în afara serviciului, împreună cu Aurelian – Florin Manole, pentru a-i pregăti şi consilia pe Regaldo Disla Redy şi Valentina – Elena Voica pentru interviul ce urma să fie susţinut. Pe 12 martie 2012, cei doi soţi au susţinut interviul, ocazie cu care au făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului. Urmare a susţinerii interviului de către cei doi, ofiţerul a întocmit referatul din 12 martie 2012, apreciind, însă, în finalul acestuia că nu sunt suspiciuni privind existenţa unei căsătorii de convenienţă. Pe 13 martie 2012, a doua zi după susţinerea interviului, ofiţerul de interviu a decis să mai efectueze o verificare la reşedinta declarată a celor doi soţi, înainte de soluţionarea cererii de acordare a dreptului de şedere formulată de soţul străin, pentru a se convinge că este reală starea de fapt învederată de aceştia prin răspunsurile din ziua precedentă, verificare care a fost de asemenea devoalată de Nicolae Turcea lui Aurelian – Florin Manole. Urmare acestor verificări, ofiţerul a propus acordarea dreptului de şedere pentru Regaldo Disla Redy pe o perioadă de cinci ani, de la 23 februarie 2012 până la 22 februarie 2017, propunere avizată de şeful Biroului pentru Imigrări Buzău.
După ce D.I.I.C.O.T. Buzău a intrat pe firul grupării de falsificatori de carduri bancare, dispunând măsuri preventive faţă de cetăţeanul dominican, lucrătorii Biroului pentru Imigrări Buzău au reluat verificările faţă de acesta, stabilind că a obţinut dreptul de şedere printr-o căsătorie de convenienţă. Aşa s-a ajuns la agentul principal de poliţie Nicolae Turcea, lucrător al Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări Buzău, condamnat ulterior la doi ani şi şase luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere pe o durată de 5 ani, ce constituie termen de încercare pentru inculpat, pentru săvârşirea infracţiunilor de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi abuz în serviciu.