La 14 ani, un buzoian este câștigător al medaliei de bronz la INFOMATRIX, singurul concurs internațional din țara noastră dedicat elevilor pasionați de IT, care reunește anual peste 100 de echipe din peste 40 de țări de pe continente diferite. Pavel Cristian Ioniță este elev în clasa a VII-a la Școala nr. 11 și a făcut echipă la INFOMATRIX cu Gabriel Sofrone din Brăila, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gh. M. Murgoci”.
Buzoianul, alături de coechipierul său, a format echipa „Atom.Au” care a realizat un roboțel din piese lego la secțiunea din concurs Lego Line Folower. Cei doi au fost îndrumați de Cristina Elena Anton, profesor de informatică originar din Buzău, care predă la liceul din Brăila.
Despre participarea buzoianului Pavel Cristian Ioniță la INFOMATRIX ne-a vorbit mama acestuia.
„Doamna profesoară Cristina Anton este vecină cu noi la țară și știa că fiul meu a realizat un astfel de roboțel. Pentru că unul dintre membrii echipei pe care ea o pregătea la Brăila nu a mai putut participa, i-a propus fiului meu să meargă la INFOMATRIX. Fiind vorba despre o competiție internațională, nu am avut prea multe speranțe, dar au obținut medalia de bronz. Varianta roboțelului creată acasă nu a putut fi testată așa cum s-a întâmplat la concurs. Practic, vorbim despre o mașinuță din piese lego care se deplasează pe un circuit și trebuie să facă parcursul cerut într-un anumit timp. În cazul nostru, timpul maxim era de 3 minute și roboțelul creat de echipa Atom.Au a scos un timp de 1,5 minute”, a declarat Monica Ioniță, mama buzoianului premiat la INFOMATRIX.
Obiectivul INFOMATRIX este să-i incurajeze pe tineri să-și folosească imaginația, pasiunea și creativitatea pentru a realiza inovații tehnologice care ar putea aduce o schimbare pozitivă în societate. Este cunoscut că, în fiecare an, companiile în domeniu urmăresc evoluția participanților și chiar se arată interesate de achiziția unora proiecte realizate de elevi și studenți.
Robotul de line following este un robot construit pentru a parcurge un traseu într-un timp cât mai scurt. Traseul este, de obicei, reprezentat de o linie neagră pe un fundal alb și prezintă atât curbe strânse, cât și linii drepte lungi.
În prezent există concursuri speciale pentru acest tip de roboți, cei mai buni ajungând să parcurgă un traseu de dificultate medie cu o viteză de aproximativ de 2m/s. De asemenea, există și o versiune mai dificilă de line following cu obstacole plasate pe parcursul traseului, numit Enhanced Line Follower.
Robotul de line following poate avea o mulțime de aplicații cu utilizări în viața de zi cu zi. Pornind de aici, se pot construi mașini-robot care pot urma, de exemplu, linia albă de pe șosea sau benzile pentru biciclete, oamenii putându-și astfel programa roboții să transporte lucruri pentru ei.
Construcția robotului
În primul rând, robotul are nevoie de cel puțin două motoare de curent continuu, rapide și puternice. În timpul cursei, acestea trebuie să determine întoarceri rapide ale roților.
Programarea robotului este un alt pas delicat care îl poate face să exceleze. O rutină cât mai simplă executată foarte rapid este de preferat în locul unei rutine ce durează mult timp să fie executată dar acoperă toate cazurile posibile. În principal, programarea se face folosindu-ne de principiul aproximațiilor succesive până la convergență.