Având în vedere că cerealele păioase sunt cultivate în toate comunele buzoiene din zona de câmpie, iar condiţiile de climă şi sol sunt foarte diferite, răspândirea buruienilor care infestează aceste culturi este, de asemenea, foarte variată, atât ca specii, cât mai ales ca raport între specii. Cele mai răspândite buruieni dintre dicotiledonate sunt: pălămida (Cirsium arvense), muştarul de câmp (Sinapis Arvensis), albăstriţa sau vineţelele (Centaurea Cyanus), ridichea sălbatică (Raphanus raphanistrum), nemţişorul de câmp (Delphinium consolida), spanacul alb (Chenopodium album), muşeţelul nemirositor (Matricaria inodora), turtiţa (Galium sparine), neghina (Agrostemma ginthago), romaniţa (Anthemis sp.), iar dintre monocotiledonate: odosul (Avena fatua), iarba vântului (Apera spica venti) etc.
Având în vedere că cerealele păioase sunt cultivate în toate comunele buzoiene din zona de câmpie, iar condiţiile de climă şi sol sunt foarte diferite, răspândirea buruienilor care infestează aceste culturi este, de asemenea, foarte variată, atât ca specii, cât mai ales ca raport între specii. Cele mai răspândite buruieni dintre dicotiledonate sunt: pălămida (Cirsium arvense), muştarul de câmp (Sinapis Arvensis), albăstriţa sau vineţelele (Centaurea Cyanus), ridichea sălbatică (Raphanus raphanistrum), nemţişorul de câmp (Delphinium consolida), spanacul alb (Chenopodium album), muşeţelul nemirositor (Matricaria inodora), turtiţa (Galium sparine), neghina (Agrostemma ginthago), romaniţa (Anthemis sp.), iar dintre monocotiledonate: odosul (Avena fatua), iarba vântului (Apera spica venti) etc. Nivelul pierderilor de producţie cauzate de buruienile la cerealele păioase este cuprins între 10 şi 70 la sută. Cerealele păioase, în prezenţa buzuienilor, cunosc modificări diferite. Astfel, buruienile micşorează capacitatea de înfrăţire, rezistenţa la ger, la secetă, influenţează negativ creşterea vegetativă a plantelor, a elementelor productivităţii spicului (număr de spiculeţe, procent de spiculeţe fertile, mărimea boabelor etc.), provoacă apariţia şi intensificarea procesului de şistăvire şi căderea plantelor în cazul buruienilor agăţătoare.
O metodă eficientă în combaterea buruienilor este cea chimică, prin folosirea erbicidelor. La culturile de cereale păioase cu buruieni dicotiledonate sensibile ca: pălămida, muştarul de câmp, ridichea sălbatică, spanacul alb şi altele, sunt indicate a fi aplicate erbicide pe bază de 2,4 D şi MCPA sau altele asemănătoare ca efect al acestora, în doze de 1,5-2,5 litri la hectar, în funcţie de gradul de îmburuienare. La culturile de cereale păioase infestate cu buruieni dicotiledonate rezistente, cum ar fi: turiţa, neghina, muşeţelul nemirositor, romaniţa etc., se recomandă a fi aplicate erbicide pe bază de 2,4 D şi MCPA, asociate cu Dicamba, în doze de 1,5-2 litri/hectar. În ultima perioadă, au apărut însă erbicide care au un efect foarte bun, erbicide sub formă de pulbere, aplicate în doze mici la unitatea de suprafaţă, de tipul: Rival Star 75 PU (15-20g/hectar), Sansulfuron 750 WP (15-20 g/hectar), Glean 75 DF (15-20 g/hectar), Granstar 75 DF (15-20 g/hectar), Primstar (15-20 g/hectar), Harmoby Extra (40 g/hectar) etc.