Cine sunt, de fapt, denunțătorii în cel de-al treilea dosar de corupție a lui Bîgiu?

   Președintele suspendat al Consiliului Județean, Cristinel Bîgiu, a fost trimis, joi, în judecată de procurorii DNA într-un nou dosar de corupție, al treilea în acest an, el fiind acuzat de trafic de influență. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Bîgiu ar fi primit din partea fostului director al Regiei Autonome–Administra­ția Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), Gabriel Georgian Surdu, suma de 75.000 euro – prima tranșă dintr-un total de 878.222,47 euro, reprezentând 8% din valoarea unui contract de 48.678.773,89 lei (10.977.780,91 euro), având ca obiect „Pro­iectarea și execuția-moder­nizarea drumurilor de interes local și rețea publică de canalizare, și stație de epurare în comuna Ghergheasa, jud. Buzău“ -, pentru ca președintele Consiliului Județean să-l determine pe primarul comunei, Paraschiv Po­pescu, să atribuie lucrarea unei firme a directorului RA-APPS, care era administrată de un intermediar.

   Suma negociată ca mită urma să fie dată în mai multe tranșe, la momentul efectuării plăților către societatea executantă. Ca să se testeze „încrede­rea“, înainte de încheierea contractului de bază de aproape 11 milioane de euro, Surdu i-a dat lui Bîgiu un avans de 75.000 euro, prin intermediar. La rândul său, Bîgiu a intervenit  pe lângă Paraschiv Popescu, primarul comunei Ghergheasa, care a atribuit, prima dată, un contract de consultanță societății Devopia Consulting SRL, controlată tot de Surdu. Apoi, prin firma de consultanță și prin expertul anume desemnat, Adrian Oancea, primarul Paraschiv Po­pescu din Ghergheasa a atribuit contractul de bază pentru lucrările de drumuri și canalizare în valoare de aproape 11 mili­oane de euro firmei lui Surdu, Construct CO Group SRL.

   Cu alte cuvinte, Oancea a pregătit terenul pentru atribu­irea contractului mare, de 11  mi­li­oane de euro. Strategia a fost stabilită de directorul general al RA-APPS Gabriel Surdu și de președintele Consiliului Jude­țean Buzău, Cristinel Bîgiu, la un restaurant din București. Astfel că primarul din Gher­gheasa nu a făcut altceva decât să execute ordinele șefului său, președintele Bîgiu (acum aflat sub control judiciar pentru alte fapte penale), deși nu avea voie să încalce legea.

   Apecte interesante se des­prind, însă, din rechizitoriul pro­curorilor. Expertul a fost desem­nat direct de către primar, pe lângă comisia de evaluare a ofertelor pentru atribuirea lucrărilor de modernizare a drumurilor și pentru canalizare. Și tot prima­rul a fost cel care a aprobat raportul prin care lucrările au fost atribuite firmei controlate de către Surdu.

   De ce primarul este, totuși, doar martor în dosar, ca și expertul Adrian Oancea? Noul Cod de Procedură Penală ne dă răspunsul: cei doi sunt, cel mai probabil, denunțători, denun­țurile fiind făcute înainte de începerea urmăririi penale față de persoane. În baza mărturiei primarului de la Ghergheasa – dată ca să-și salveze propria piele într-un moment în care începuse tăvălugul acuzațiilor de corupție împotriva șefului Consiliului Județean -, Cristinel Bîgiu s-a ales cu un nou dosar penal pentru fapte de corupție, al treilea în nici jumătate de an.

A mințit primarul Paraschiv Popescu?

   „În cursul lunii martie 2014, două salariate ale Consiliului Ju­dețean au fost trimise în comuna Ghergheasa, la solicitarea lui Marian Cristinel Bîgiu. Acesta le-a cerut să ia legătura cu prima­rul localității, Paraschiv Po­pescu, și să ia de la acesta proiectul privind canalizarea, ali­men­tarea cu apă și asfaltarea localității. Sus-numitele s-au deplasat la primăria localității anterior amin­tite, au luat dosarul și l-au dus la Consiliul Județean Buzău, ur­mând ca Bîgiu să îl trimită la Ministerul Dezvoltării în vede­rea obținerii finanțării. În rândul salariaților Consiliului Județean care au competențe în această materie se cunoaște faptul că studiul de fezabilitate pentru proiectul de la Ghergheasa urma să expire, împrejurare care ducea la pierderea finanțării. În acest sens, primarul comunei Ghergheasa a solicitat să-i fie înaintat dosarul la Ministerul Dezvoltării“, se arată în rechi­zi­toriul procurorilor anticorupție.

    Primarul Paraschiv Popescu a precizat că a fost audiat la DNA, în acest dosar, pe 20 aprilie 2015, fiind chemat telefonic de procurorii anti-corupție, dar a negat vehement că și-ar fi turnat șeful. Câteva zile mai târziu, primarul comunei Gher­gheasa a declarat reprezentan­ților mass-media că, timp de două ore, cât a durat audierea, fost întrebat dacă președintele Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu, i-a solicitat în vreun fel favorizarea firmei S.C. Construct CO Grup SRL, ne­gând cu vehemență acest aspect.

   Primarul a explicat că, la proiectul pentru modernizarea drumurilor de interes local, dar și la construirea sistemului de canalizare și a celor două stații de epurare, s-au înscris două grupuri de câte trei firme. În urma licitației pe SEAP, a fost declarat câștigător grupul de firme din care făcea parte SC Construct CO Grup. Contractul dintre primărie și firmă s-a încheiat în luna mai 2014, iar prima tranșă de bani, reprezentând 4,8 % din valoarea totală a proiectului de peste 10 milioane de euro, a ajuns de la Ministerul Dezvoltării în toamna anului trecut. În această periodă, primarul din Ghergheasa a mers de mai multe ori la Minister împreună cu președintele Consiliului Jude­țean Buzău, Cristinel Bîgiu, iar în iulie 2014 a fost chemat în biroul acestuia, unde Bîgiu i-ar fi cerut să plătească constructorului în avans 50.000 lei, bani care ar fi trebuit luați din bugetul local, lucru pe care Paraschiv Popescu spune că a refuzat să-l facă.

   Cel mai probabil, aici ar fi intervenit scurtcircuitul între Pa­raschiv Popescu și Bîgiu. „Noi am fost monitorizați în permanență de UCVAP (Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice, n.r.). Nu aveam voie să facem niciun pas greșit. În 2014, am primit 25 de miliarde lei, am plătit pro­iectarea și execuția în luna decembrie. Domnul președinte Bîgiu nu putea să ne influențeze în niciun fel, n-a venit niciodată la noi la primărie, nici pe mine nu m-a chemat la Buzău să-mi spună“, a precizat primarul comunei Ghergheasa, legat de perioada premergătoare desem­nă­rii constructorului pentru lu­crări.

   Ulterior însă, după licitație, lucrurile s-au schimbat. „Am avut mai multe întâlniri cu președintele Consiliului Jude­țean după ce s-a câștigat licitația, pentru că eu am dorit să înceapă lucrările. Am mers cu dânsul și la Ministerul Dezvoltării să obținem finanțarea (…) Pentru demararea lucrărilor, dânsul    m-a sfătuit să plătim din bugetul consiliului local o primă tranșă de 500 de milioane lei, lucru pe care l-am refuzat, atâta vreme cât n-am primit bani de la Minis­terul Dezvoltării. Nu știu dacă era legal, dar eu am considerat că nu pot amesteca bugetul local cu banii de la Ministerul Dezvoltării și am refuzat plata (…) Nu mi-a cerut nicio altă facilitate pentru constructor, decât ce mi-a spus“, a mai spus Paraschiv Popescu.

   Proiectantul și executantul lucrării, firma Construct CO Grup, a început lucrările spre sfârșitul anului trecut și executase până în luna aprilie a acestui an doar un șanț pentru ca­na­liza­re pe o porțiune de 3 kilometri, între cele două sate componente ale comunei, Gher­gheasa și Sălcioara.

Cum au stat, de fapt, lucrurile

   În acest dosar, procurorii anticorupție au făcut, la sfârșitul lunii aprilie 2015, patru per­cheziții în București și Prahova, la sediul RA-APPS, la firme și la locuințele unor persoane suspectate de fapte de corupție care ar fi fost comise în perioada 2013-2014, printre cei ridicați de oamenii legii fiind și directorul general al RA-APPS, Gabriel Surdu, acuzat că ar fi condus firma Construct CO Grup SRL printr-un intermediar, Horațiu Daniel Vidan Popa. După câteva luni, cercetările au fost finalizate, iar dosarul trimis în instanță.

   Potrivit DNA, în 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa și SC Construct CO Group SRL, administrată de Horațiu Daniel Vidan Popa, a fost încheiat contractul având ca obiect pro­iectarea și execuția „Moderni­zare drumuri de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare în comuna Ghergheasa, jud. Buzău“, în   va­loa­re de aproximativ 11 milioane euro. Anterior însă, la data de 1 noiembrie 2013, în baza celor stabilite de Cristinel Bîgiu, între primăria comunei și o societate comercială a fost încheiat un contract de prestări servicii, având ca obiect prestarea de către a­ceasta din urmă a unor servicii de consultanță constând în: în­dru­marea metodologică privind aplicarea de către primărie a procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică/acordurilor cadru; informarea primăriei res­pective asupra prevederilor legale și schimbărilor survenite la nivel legislativ în domeniul achizițiilor publice; verificarea documentațiilor aferente procedurilor de atribuire, inițiate de către primărie precum și a docu­mentelor care au fost întocmite pe parcursul respectivelor proceduri și care au fost puse la dispoziția prestatorului de către instituția publică, din punct de vedere al conformității acestora cu prevederile legale; asistență în vederea întocmirii de către primărie a punctelor de vedere în legătură cu contestațiile depu­se în fața instituțiilor abilitate prin care se atacau acte ale insti­tuției.

   Discuțiile dintre Surdu, pe de o parte, și Bîgiu și primarul din Ghergheasa, pe de alta,  în vederea atribuirii contractului către SC Construct Co Group SRL, a derulării contractului, a efectuării plăților și a modului în care urmau să se dea urmă­toarele tranșe din mita de peste 877.000 de euro, s-au purtat prin persoana de legătură Popa Vidan Horațiu Daniel, administratorul firmei controlate de Sur­du. După încheierea con­tractului de lucrări între SC Construct CO Group S.R.L. și Primăria comunei Ghergheasa și în perioada de executarea a acesteia „au apărut unele problematici“.

   Potrivit referatului prin care DNA a cerut arestarea preventivă a lui Surdu, „Vidan Popa Horațiu Daniel, deși avea factură emisă către primărie ce viza lucrări de dirigenție de șantier, posibil proiectare,  primarul refuză să o plătească datorită neregulilor apărute (…) Numitul Vidan Popa Horațiu Daniel avea mare nevoie de acei bani, de­oarece trebuie să remită o sumă destul de mare și numitului Oancea Adrian, reprezentantul societății de consultanță S.C. Devopia Consulting S.R.L., în­tru­cât acesta l-a sprijinit în câș­tiga­rea acestei licitații, iar obligația financiară era destul de mare, de 380.000 de lei“.

Ce a denunțat primarul

   Potrivit referatului DNA, „Popescu Paraschiv, primarul comunei Ghergheasa, a arătat că  la sediul primăriei a venit intermediarul președintelui CJ Bu­zău, însoțit de două persoane pe care i-a prezentat ca fiind Oan­cea Adrian, reprezentantul unei firme de consultanță, și Vidan Popa Horațiu Daniel, reprezentant al SC Construct CO Grup S.R.L., societate care urma să exe­cute lucrările de asfaltare. In­termediarul i-a  precizat primarului că președintele Consiliului Județean Buzău, Bîgiu Cristinel Marian, îi cunoaște și că ei trebuie să câștige licitația. Primarul a mai relatat că, după ce licitația a fost adjudecată de SC Construct CO Grup S.R.L., în vara anului 2014, a  purtat cu Bîgiu Marian Cristinel o discuție la sediul Consiliului Județean Buzău, cu această ocazie cel din urmă precizându-i că a recoman­dat o societate bună din Bucu­rești în vederea efectuării lu­cră­rilor de asfaltare și cana­lizare“.

„Seiful“ lui Bîgiu, denunțat de angajații Consiliului Județean

  Din documente și denunțuri ale salariaților din Consiliul Județean Buzău a mai rezultat că  Bîgiu depozita importante sume de bani  la o persoană de încredere de sex feminin din municipiul Buzău, bani pe care îi primea de la diverse persoane. O astfel de situație a avut loc în luna august 2013. „În concret, numitul Bîgiu Marian Cristinel s-a deplasat la domiciliul  acelei femei din municipiul Buzău și      i-a dat spre păstrare suma de 50.000 de euro. A doua zi, numitul Bîgiu Marian Cristinel i-a transmis acesteia să-i dea din cei 50.000 de euro suma de 25.000 de euro unei nepoate a sus-numitului. Diferența de 25.000 de euro până la cei 50.000 de euro a fost cheltuită de numitul Bîgiu Marian Cristinel“.