Cel mai vânat infractor buzoian care, anul trecut, lua în derâdere acțiunile polițiștilor buzoieni de a-l aduce în țară, dar și relatările mass-media, în timp ce se afla „în vacanță“ de un an de zile în Bolivia, un stat cu care România nu are acord de extrădare, a fost prins și se află încarcerat în Penitenciarul Rahova din data de 15 mai. Astfel, după doi ani de la condamnarea definitivă la cinci ani de închisoare cu executare pentru constituire de grup infracțional, falsificare de instrumente de plată, infracțiuni săvârșite ca și lider al unei rețele transfrontaliere de falsificatori de carduri, Aurelian Florin Manole, zis „Fula”, a fost trimis după gratii, în urma unei operațiuni susținute a polițiștilor buzoieni alături de specialiștii Biroului Național Interpol.
Fula vrea însă să-i convingă pe judecători că nu este vinovat și a depus deja la Tribunalul Buzău o contestație la executarea condamnării la închisoare, iar primul termen este 26 iunie, dată la care instanța ar putea decide asupra admisibilității cererii.
La nici 30 de ani împliniți, Aurelian Florin Manole a fost unul dintre cei mai vânați infractori. Buzoianul care a reușit să prostească un agent de la Imigrări să „faciliteze“ o căsătorie de conveniență între concubina primului și un cetățean dominican care obținea, astfel, drept de ședere în România, a fost condamnat definitiv în luna mai 2015 la cinci ani de închisoare cu executare pentru constituire de grup infracțional, falsificare de instrumente de plată, infracțiuni săvârșite ca și lider al unei rețele transfrontaliere de falsificatori de carduri. Înainte să afle pedeapsa definitivă dispusă de Curtea de Apel Ploiești, Manole, zis ,,Fula“, a dispărut din țară, fiind dat ulterior în urmărire internațională.
În 2012, Manole și alți patru indivizi erau capturați după o operațiune amplă desfășurată de Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Buzău, sub coordonarea procurorilor DIICOT și cu colaborarea autorităților franceze, după ce gruparea fusese monitorizată o lungă perioadă de timp de către Serviciul Român de Informații.
Gruparea de falsificatori de carduri prinsese rădăcini la Pietroasele, și apoi s-a ramificat în județele Mureș, Ilfov și municipiul București, pentru ca apoi membrii săi să ajungă și la Paris. Gruparea număra opt membri, dintre care cinci erau buzoieni, coagulându-se în jurul lui Aurelian Florin Manole, din Pietroasele, care ulterior a ajuns unul dintre lideri, alături de alt individ din Mureș.
Activitatea infracțională debutase în toamna lui 2011, după ce tânărul din Pietroasele și-a procurat pe căi ilegale un document de identitate fals, cu datele fictive ale unui cetățean spaniol. În jurul său a atras și alți acoliți, care au primit roluri precise în bandă, procurând două aparate de copiat carduri, precum și două mașini de embossat (imprimare și inscripționare) carduri.
Începând din luna noiembrie 2011, tânărul din Pietroasele, împreună cu celălalt lider din Mureș, au început să obțină, prin metoda phishing, datele de identificare ale unor titulari legitimi de carduri bancare. Cel mai probabil, clonau siteurile unor bănci și trimiteau apoi e-mailuri cu linkuri către respectivele site-uri, unde destinatarilor li se cerea să-și dea datele de identificare și alte detalii despre conturile și cardurile bancare, date pe care gruparea le folosea apoi pentru a le clona cardurile. Cei astfel păcăliți au fost cu precădere cetățeni americani, anchetatorii identificând mai bine de 80 de păgubiți, după o colaborare cu FBI în acest sens.
Odată procurate datele, alți membri ai rețelei se ocupau cu clonarea cardurilor și inscripționarea acestora, trecând pe ele datele de identificare din documentele false pe numele unui oarecare cetățean spaniol. Cardurile astfel falsificate erau trimise apoi în Franța, unde se aflau alți membri și unde se mai deplasau și cei din țară, cu toții mergând la shopping prin magazinele din Paris. De aici cumpărau o gamă variată de produse, preferându-le pe cele scumpe, dar cu volum mic, bunuri ce erau apoi aduse în România, uneori trimise și prin colete către destinatari din Buzău, Ilfov, Mureș și București, care făceau parte din grup. Urma apoi etapa valorificării bunurilor sosite de la Paris, acestea fiind vândute la prețuri mai mici, banii astfel obținuți fiind investiți în mașini și în imobile. Polițiștii de la Crimă Organizată i-au monitorizat pe membrii rețelei o vreme pentru a-i identifica pe toți și a stabili cu exactitate modul de lucru. Când au adunat suficiente probe, au obținut și mandate de percheziție, iar în data de 3 mai 2012 au fost făcute, simultan, 11 descinderi în Buzău, Mureș, Ilfov și București, la imobile deținute de membrii grupării.
Cu această ocazie, au fost descoperite două aparate de copiat carduri, două mașini de embossat, 630 de carduri falsificate, precum și două pistoale cu aer comprimat, deținute ilegal. De asemenea, în beciul locuinței liderului, din Pietroasele, au fost găsiți ,,puși la rece” și 20.000 de euro și 15.000 de dolari americani. Pe sumele respective, precum și pe un automobil de lux și un apartament cumpărat cu numai o lună înainte, în Buzău, s-a pus sechestru asigurător, fiind ridicate și dispozitivele folosite pentru clonarea cardurilor, precum și mai multe calculatoare.
Din cei opt suspecți, șase – Aurelian Florin Manole, Hegyi Ianoș, Bogdan George Răducanu, Regalado Disla Redy și Costel Posobescu – au fost trimiși în judecată de DIICOT Buzău în 2013. Manole a primit cea mai grea sentință, după apelul făcut de procurori la decizia pe fond.
Polițistul de la Imigrări devenit infractor
Cetățeanul dominican Regalado Disla Redy a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. El este cel care, ajutat de Aurelian Manole, a păcălit autoritățile române, cu complicitatea unui polițist de la Biroul Imigrări Buzău, pentru a obține drept de ședere temporară pe teritoriul țării. Agentul principal Nicolae Turcea i-a oferit consiliere cetățeanului străin pentru încheierea unei căsătorii de conveniență. Ulterior, fostul angajat de la Imigrări a fost condamnat la pedeapsa de doi ani și șase luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere pe o durată de cinci ani, ce constituie termen de încercare pentru inculpat.
Toată povestea a fost deslușită în urma unei anchete a Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Buzău, care, în colaborare cu autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii și Republica Dominicană, a documentat activitatea infracțională a grupării de falsificatori de carduri bancare, condus de buzoianul Aurelian – Florin Manole, în care a fost implicat și cetățeanul dominican Regaldo Disla Redy. La un moment dat, membrii grupării l-au adus pe teritoriul României pe dominican, pentru a-i ajuta la săvârșirea infracțiunilor. Pentru a-i facilita șederea pe teritoriul României, liderul rețelei infracționale, Aurelian – Florin Manole, a intrat în legătură cu agentul principal de poliție Nicolae Turcea din cadrul Biroului pentru Imigrări Buzău, căruia i-a solicitat sprijin pentru obținerea dreptului de ședere pe teritoriul României pentru cetățeanul dominican. În cursul mai multor întâlniri care au avut loc la domiciliul polițistului, acesta l-a consiliat pe Aurelian – Florin Manole să îi încheie cetățeanului dominican o căsătorie de conveniență, explicându-i atât pașii pe care îi avea de urmat pentru obținerea dreptului de ședere, cât și prevederile legislației care reglementează condițiile și procedura de acordare a dreptului de ședere pentru străini. Cu ajutorul sfaturilor primite de la Nicolae Turcea, Aurelian – Florin Manole a determinat-o pe concubina sa, Valentina – Elena Voica, să încheie o căsătorie de conveniență cu cetățeanul dominican. Pe 23 februarie 2012, cei doi soți au depus la Biroul pentru Imigrări Buzău o cerere în vederea obținerii de către soțul străin a dreptului de ședere temporară în scop de reîntregire a familiei. Cererea a fost rezoluționată de șeful biroului, care a dispus efectuarea unor verificări suplimentare în teren și a stabilit termen de soluționare a cererii data de 13 martie 2012. Pe 2 martie 2012, s-a decis efectuarea primei verificări la reședința declarată de cei doi soți, de către o echipă formată din ofițerul de interviu și Nicolae Turcea. Înainte de plecarea din instituție, Nicolae Turcea l-a anunțat pe Aurelian – Florin Manole despre control, astfel încât acesta a avut timpul necesar pentru a o conduce la adresa respectivă pe Valentina – Elena Voica, cu obiecte vestimentare și de igienă care să lase impresia unei conviețuiri reale. După control, ofițerul a stabilit ca dată pentru interviu cu cei doi soți 12 martie 2012. Pe 9 martie 2012, agentul principal Nicolae Turcea s-a deplasat la reședința cetățeanului dominican în afara serviciului, împreună cu Aurelian – Florin Manole, pentru a-i pregăti și consilia pe Regaldo Disla Redy și Valentina-Elena Voica pentru interviul ce urma să fie susținut. Pe 12 martie 2012, cei doi soți au susținut interviul, ocazie cu care au făcut declarații necorespunzătoare adevărului. Urmare a susținerii interviului de către cei doi, ofițerul a întocmit referatul din 12 martie 2012, apreciind, însă, în finalul acestuia că nu sunt suspiciuni privind existența unei căsătorii de conveniență. Pe 13 martie 2012, a doua zi după susținerea interviului, ofițerul de interviu a decis să mai efectueze o verificare la reședinta declarată a celor doi soți, înainte de soluționarea cererii de acordare a dreptului de ședere formulată de soțul străin, pentru a se convinge că este reală starea de fapt învederată de aceștia prin răspunsurile din ziua precedentă, verificare care a fost de asemenea devoalată de Nicolae Turcea lui Aurelian – Florin Manole. Urmare acestor verificări, ofițerul a propus acordarea dreptului de ședere pentru Regaldo Disla Redy pe o perioadă de cinci ani, de la 23 februarie 2012 până la 22 februarie 2017, propunere avizată de șeful Biroului pentru Imigrări Buzău.
După ce D.I.I.C.O.T. Buzău a intrat pe firul grupării de falsificatori de carduri bancare, dispunând măsuri preventive față de cetățeanul dominican, lucrătorii Biroului pentru Imigrări Buzău au reluat verificările față de acesta, stabilind că a obținut dreptul de ședere printr-o căsătorie de conveniență. Așa s-a ajuns la agentul principal de poliție Nicolae Turcea, lucrător al Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări Buzău, condamnat ulterior la doi ani și șase luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere pe o durată de cinci ani, ce constituie termen de încercare pentru inculpat, pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații și abuz în serviciu.
Fula, trimis să se bronzeze la Rahova
Anul trecut, după ce jurnaliștii OPINIA au relatat că Manole se bronzează în Bolivia și postează pe Facebook fotografii cu viața de lux pe care o duce, în timp ce polițiștii buzoieni se chinuie să-l aducă în țară pentru a-și executa pedeapsa, ,,Fula“ a pornit un atac împotriva oamenilor legii și a jurnaliștilor, acuzându-i pe aceștia că fac jocul primilor. ,,Scrieți numai aberații și tâmpenii. Să vă fie rușine! De abuzurile care le fac cei din Poliție nu vă interesează? M-a întrebat cineva în ce fel este hărțuită familia mea și toți din jurul meu? Chiar dacă sunt un infractor, asta nu înseamnă că trebuie să fie condamnați din cauza mea și cei din jurul meu… Cel puțin familia mea și prietenii mei sunt presionați psihologic zilnic de agentul de poliție H.G. (n.r., ne rezervăm dreptul de a nu publica numele complet al polițistului) și colegii săi. Am stat 3 ani la dispoziția justiției și nu am fugit… Întâmplarea a fost să fiu în vacanță în momentul când s-a dat sentința. Am început să mă tem pentru viața mea și de aceea nu am revenit în țară. Dacă chiar vă interesează atât de mult cazul meu, mă puteți contacta. Nu sunt de negăsit, cum ați scris. Cum am fost condamnat fără să mi se ia în considerare probele care le-am depus la dosar, așa mă condamnați și voi! Scrieți doar ce va suflă Poliția în ureche. O zi bună! MANOLE AURELIAN FLORIN”, este mesajul primit pe adresa de e-mail a redacției,
Și pe rețelele sociale Fula a neagat acuzațiile: ,,Aș vrea să scrie care e prejudiciul meu și numele unei bănci prejudiciate de mine sau al unei persoane, dacă există așa ceva în dosarul meu. Dacă există așa ceva în dosarul meu, în 3 zile ajung în România și îmi execut condamnarea. Aș vrea să am parte de un proces echitabil, nu de un teatru de păpuși.“