*Instituțiile statului i-au pompat bani, închizând ochii deși, încă din 2009, managerul a fost implicat într-un scandal sexual cu o infirmieră
După articolul publicat ieri de OPINIA despre ororile de la Căminul de Vârstnici și Adulți cu Dizabilități din Aldeni,
noi amănunte șocante ies la lumină în legătură cu modul în care azilul din Buzău își desfășoară activitatea. O serie de scandaluri de natură sexuală au fost prezentate încă de acum patru ani, fiind vorba inclusiv despre plângeri la poliție. Cu toate astea căminul patronat de Fundația „Al. I. Cuza” și-a desfășurat în continuarea bine-merci activitatea, fără ca cineva să ia în serios riscurile la care sunt supuse persoane cu deficiențe.
Mai exact, pe lângă acuzațiile de abuz sexual și violență, publicate recent într-un raport al Centrului de Resurse Juridice (în baza căruia Parchetul a dispus începerea urmăririi penale), numele managerului căminului a fost amestecat în 2009 într-un scandal sexual. Vasile Alexandru, cel care este și președintele fundației care patronează instituția, a fost acuzat de una dintre fostele infirmiere, Georgeta Costache, că a bătut-o pentru că a refuzat să întrețină relații sexuale cu el. Acuzațiile femeii au fost, la acea vreme, susținute de mai multe angajate ale căminului, în timp ce managerul Vasile Alexandru a negat totul.
Dosar penal după ce a bătut infirmiera pentru a întreține relații sexuale
,,M-a dus cu forța în dormitor, a închis ușa și m-a luat la bătaie. M-a umplut de vânătăi dupăce m-a bătut cu o tijă metalică a încălțătorului și m-a lovit cu picioarele. A dat mai rău ca într-un animal. Mă așteptam la o palmă, două, cum se mai întâmplase, dar nu în halul ăsta”, declara în 2009 infirmiera de la căminul din Aldeni Georgeta Costache, care mărturisea că ea și directorul azilului, aveau o relație de mulți ani de zile și că el voia chiar s-o ia de nevastă.
Spusele femeii erau susținute, la acea vreme, și de bucătăreasa căminului care era pe tură în seara cu pricina. Mai multe femei care au lucrat cu el spuneau căeste obsedat sexual, le hărțuiește verbal și fizic. În plus, angajatele spuneau că Vasile Alexandru obișnuiau să îi batăși pe bolnavi.
Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție Buzău, pe numele patronului așezământului existăun dosar penal pentru lovire (din 2009), soluționat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău prin împăcarea părților.
Bolnavi morți și îngropați fără certificat medico-legal
După o vizită a reprezentanților Centrului de Resurse Juridice a ieșit la iveală că niciun angajat de la căminul de la Aldeni nu are calificare pentru lucrul cu persoane cu dizabilități, iar așezământul nu are angajat niciun medic. Totodată mărturiile bolnavilor i-au cutremurat pe cei de la Centrul de Resurse Juridice, spunând că sunt bătuți cu bestialitate, suprasedați și abuzați sexual de către alți pacienți.
Cutremurătoare sunt informațiile incluse în plângerea penală către Procurorul General al României, referitoare la bolnavii morți în cămin, cel mai probabil ca urmare a tratamentelor necorespunzătoare, și înmormântați fără certificat medico-legal. „Ținând cont de tratamentul inuman și degradant aplicat în mod sistematic acestor persoane instituționalizate și având în vedere numărul mare de decese înregistrat în ultimii ani printre rezidenții căminului, se poate constata o legătură directă de cauzalitate între tratamentul aplicat și producerea deceselor. (…) Astfel, se poate vorbi de săvârșirea infracțiunii de omor, conform art. 1888 Cod Penal. (…) Astfel, și dacă nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de omor, se poate vorbi despre săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă (art. 192 Cod Penal)”, se arată în plângerea penală.
„Experții CRJ au mai constatat că nu există o evidență a deceselor și, deși moartea survine într-un loc în care beneficiarii sunt instituționalizați, înhumarea este făcută fără certificat medico-legal sau investigații suplimentare cu privire la cauzele deceselor. În urma vizitei din 14 februarie 2014, experții CRJ au constatat căun număr mare de persoane au decedat între cele două vizite. Discutând cu beneficiarii și având ca reper perioada Crăciunului, trei dintre ei au început să menționeze numele persoanelor care au decedat în ultimul timp, enumerând șase decese. Odatăce i s-au cerut lămuriri cu privire la aceste decese, administratoarea căminului a refuzat să mai discute cu experții CRJ, menționând că nu le mai pune la dispoziție niciun document și nicio informație. Patronul căminului a cerut experților să părăsească proprietatea sa, amenințând cu Poliția”, se mai arată în plângerea către primul procuror.
De unde vin bătrânii și tinerii la Căminul din Aldeni
O mare parte dintre beneficiarii Căminului de la Aldeni sunt oameni ai străzi din București, aflați în grija primăriilor de sector în centre de protecție suprapopulate. Mai multe primării de sector, printre care Primăria Sectorului 6 și Primăria Sectorului 3, trimit aceste persoane cu dizabilități să fie îngrijite la Căminul de la Aldeni, plătind în schimb sume foarte mari: între 1.800 și 3.480 lei/lună (potrivit raportului CRJ).
Deși Vasile Alexandru spună că la Aldeni sunt trimiși tineri după ce împlinesc vârsta de 18 ani, fiind vorba despre un cămin pentru vârstnici și adulți, ieri, ziariștii OPINIA au găsit în paturi și minori cu dizabilități.
Copiii cu dizabilități grave internați în azil de bătrâni
Imagini greu de suportat în căminul de la Aldeni. Pe un pat dintr-un pavilion al azilului l-am găsit pe Ionuț. Nu știm dacă acesta este numele real, însă așa îi spune infirmiera care îl îngrijește. Un adolescent de 15 ani, cu dizabilități fizice severe. Boala de care suferă face ca el să cântărească numai 30 de kilograme. Este numai piele și os. Este greu de suportat o astfel de imagine, mai ales că una dintre infirmiere spune că, atunci când a fost adus, era într-o stare și mai rea. Și nu este singurul caz. În aceeași clădire sunt cazați mulți alți copii, cu dizabilități fizice mai mult sau mai puțin severe ori cu afecțiuni neuropsihice. Toți aceștia sunt supravegheați de câteva infirmiere care cu greu reușesc să facă față situației.
Aceleași infirmiere supravegheazăși bătrânii internați în azil. În total, aproape 90 de persoane cu diferite dizabilități trăiesc în ceea ce se cheamă, teoretic, cămin de vârstnici și adulți de la Aldeni. Pensionari abandonați, fără handicap, care trăiesc în același loc cu tineri și copii cu afecțiuni neuropsihice grave, deși, legal, căminul nu dispune de aprobările necesare decât pentru furnizare de servicii sociale și doar pentru adulți.
Miros insuportabil de urinăși boli incurabile
În saloanele în care ne-a fost permis accesul sunt condiții greu de imaginat. Camerele sunt suprapopulate, chiar și cu zece paturi îngrămădite într-un spațiu de 30 de metri pătrați. Oameni care viețuiesc într-un un miros greu, de urină, aer închis și lenjerie îmbăcsită. Sunt bolnavi țintuiți la pat, cu boli incurabile, în cearșafuri rupte sau inexistente. Unii dintre ei fără perne pentru că, ne-au spus supraveghetorii, asta a fost indicația medicului.Greu însă de imaginat. Cel mai probabil pernele le primesc doar cei mai ,,cuminți”, dar, chiar și așa, ei se văd forțați, de cei mai puțin lucizi, să cedeze. Cei cu care am stat de vorbă spun că infirmierele le dau medicamente ca să doarmă chiar dacă ei spun că nu au nevoie de ele. Încearcăsă refuze, dar le sunt administrate forțat pentru a-i aduce în stare de inconștiență.
Ieri, controale, odată cu apariția ziariștilor
Pe lângă condițiile mizere în care trăiesc, oamenii se plâng că nu primesc suficientă mâncare. Cât despre faptul că sunt legați de paturi, cei mai lucizi dintre bătrâni se feresc să vorbească, deși recunosc că au existat cazuri. Și reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială admit că s-au găsit nereguli în urma unui control inopinat făcut la căminul de la Aldeni pe 11 martie. Iar una dintre ele ar fi legată tocmai de contenționarea bolnavilor. Atunci doar o singură persoană ar fi fost găsită imobilizată de către personalul azilului, însă, așa cum reliefează raportul Centrului de Resurse Juridice, nu a fost găsită vreo evidență a intrărilor în cămin, motiv pentru care, reprezentanții AJPIS Buzău au dat termen pentru remedierea deficiențelor 15 aprilie.
Ieri însă, după apariția în cotidianul OPINIA a informațiilor referitoare la ororile de la azilul de la Aldeni, o echipă de control a revenit acolo pentru a verifica modul în care au fost duse la îndeplinire măsurile stabilite. Tot acolo a ajuns ieri și o comisie de la Direcția de Asistență Socială. Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău a deschis, pe 12 martie, un dosar penal în care se efectuează urmărire penală sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni contra vieții și integrității corporale, în urma aspectelor semnalate de fundația Centrul de Resurse Juridice.
Alexandru Vasile: „Concluziile anchetei sunt false“
Dornic să dovedească faptul că în căminul pe care îl coordonează nu este nimic în neregulă, președintele Fundației Alexandru Ioan Cuza, care administrează azilul de la Aldeni, Vasile Alexandru, susține că „toți cei din azil sunt nebuni și își rup singuri hainele de pe ei și fac mizerie în saloane“. Când vine însă vorba despre banii pe care îi încaseazăși din ce surse provin, managerul azilului a devenit nervos, agitat. ,,Dacă între mine și cel cu care am încheiat contractul există confidențialitate, de ce doriți să vă spun?”, a răspuns indignat Vasile Alexandru și i-a trimis pe jurnaliști să ceară socoteală celor de la primăriile de sector din Capitală de unde vine, se pare, o parte din finanțare. Vasile Alexandru mai spune că, de fapt, concluziile celor care au venit în control sunt false. La fel cum falsă ar fi și ideea că beneficiarii căminului ar fi puși la muncă, că ar fi abuzați ori sedați.
Lucrurile sunt însă puțin încurcate.În timp ce titulatura căminului interzice cazarea copiilor în azil, se pare ca Fundația primește sume consistente și de la Direcția de Asistență Socialăși Protecția Copilului București. Ar fi vorba despre sume cuprinse între 1.800 și 3.300 lei pentru fiecare copil pe care l-a trimis la Aldeni.
Enigme în modul în care s-au întârziat audierile
Cert este că, de când au fost sesizate, autoritățile au avut la dispoziție destul timp în care să ia măsuri. Destul timp au avut și cei care se ocupă de administrarea căminului să acopere neregulile și sășteargă urmele ororilor. La fel cum au avut timp, probabil, să mute persoanele care ar fi putut confirma cele stabilite prin raportul celor de la CRJ. În tot acest timp, cei responsabili au făcut, se pare, anchete superficiale, așa cum s-a întâmplat, de fapt, și ieri, când timp de aprope două ore cât presa s-a aflat în incinta complexului, membrii echipei mixte de control nu au ieșit din cabinetul medical, în loc să meargă prin pavilioane și să vadă adevărata situație de fapt.
De când au apărut primele echipe de control, conducerea Căminului de la Aldeni ar fi avut suficient timp să cosmetizeze situația din instituția privată de ocrotire socială. Reprezentanta CRJ, Georgiana Pascu, spune că pe 14 februarie, anul acesta, reprezentanții Centrului au revenit la azilul de la Aldeni, de această dată într-o vizită neanunțată. Situația se înrăutățise în cele trei luni de la primul control, iar pe 18 februarie 2014 a fost depusă o sesizare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.
Abia pe 12 martie s-a format un dosar penal. Pentru că, între timp, nu se întâmplă nimic la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, Centrul de Resurse Juridice a sesizat și Ministerul Public.Imediat, autoritățile au fost puse în mișcare. Managerul de proiect spune că au fost sunați de un ofițer de poliție din IPJ Buzău, care primise de la procuror sarcina să înceapă audierea în urma sesizării și să demareze cercetările în legătură cu sesizarea privind rele tratamente la căminul din Aldeni.