Fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din perioada 1997-2000, generalul magistrat Dan Voinea, a povestit cum a regizat Sergiu Nicolaescu masacrul de la Televiziune din iarna anului 1989. Mărturiile generalului au fost strânse în cartea „Școala Memoriei 2014”, editată de Fundaţia Academia Civică, în colecţia „Istorie orală“, coordonată de regretatul scriitor Romulus Rusan, scrie „Evenimentul Zilei“.
Momentele firebinţi ale Revoluţiei din decembrie 1989 – sau ale loviturii de stat, cum a mai fost etichetată mişcarea din iarna acelui an – au fost, sunt şi, probabil, vor mai fi îndelung comentate. Și aceasta pentru că adevărul a fost şi este contorsionat, falsificat şi ascuns. Nu ştim sau nu vrem să ştim cine a tras în românii ieşiţi pe stradă, sătui de dictatura ceuşistă, cine a inventat teroriştii, cine a furat milioanele din conturile României comuniste etc. Cea mai palpabilă dovadă a confiscării unei revoluţii este simplul fapt că, deocamdată, la 28 de ani de la consumarea evenimentelor, prea puţini vinovaţi au fost judecaţi şi condamnaţi, şi nici măcar un lider n-a plătit încă pentru morţii din decembrie 1989.
“Pentru a putea înţelege acest fenomen extraordinar, dar şi pentru a ridica măcar un pic vălul misterului, redăm mai jos un episod halucinant din timpul Revoluţiei, un crâmpei de adevăr care devoalează caracterul celui care a fost Sergiu Nicolaescu. Dezvăluirile îi aparţin magistratului Dan Voinea şi au fost făcute în timpul prelegerilor de la cea de-a XVII-a ediţie a Școlii de Vară de la Sighet”, scrie sursa citată. Întrebat despre activitatea comisiilor care au cercetat întâmplă- rile din timpul Revoluţiei, Dan Voinea a oferit amănunte stupefiante: „Au existat două comisii parlamentare care au funcţionat independent de ancheta făcută la Parchet (aceasta a fost condusă chiar de Dan Voinea, n.r.), comisii care nu prea s-au înţeles în privinţa concluziilor. Deci, Valentin Gabrielescu, şeful unei comisii, era membru al Partidului Naţional Țărănesc. El a văzut într-un anumit fel declanşarea evenimentelor şi consecinţele acestora. Sergiu Nicolaescu, care a regizat foarte multe lucruri la Revoluţie e, pe undeva, vinovat şi de victimele de la televiziune, pentru că el este cel care a chemat regimentul mecanizat de la Ploieşti. Se cunoştea cu comandantul de acolo, cu Nicolescu (Ion Nicolescu, n.r.), de la filmări. Acel comandant a dat o declaraţie completă în legătură cu treaba asta”.
Fularul alb
Povestirea lui Voinea capătă un ritm mai alert, fără a lipsi ironiile fine: „L-a chemat pe 22, seara. Acela a plecat cu toată coloana de tancuri, de TAB-uri, de blindate spre Capitală. Sergiu Nicolaescu l-a aşteptat la Băneasa. Îl descriu militarii pe Sergiu Nicolaescu cum arăta: era într-un ARO militar decapotabil, avea la gât un fular alb, cum poartă actorii, nu era de frig, era mai mult de decor. S-a îmbrăţişat cu comandantul şi i-a spus că ei trebuie să apere televiziunea de terorişti”.
Fostul magistrat reia: „Au ajuns la televiziune, au pus militarii pe burtă, la orele 22 şi ceva, în piaţa aceea mare de lângă televiziune… Eu am ajuns la ei prin audierea militarilor împuşcaţi… I-a pus pe burtă din trei în trei metri, cu faţa spre televiziune, au pus TAB-urile pe la Arcul de Triumf, prin Herăstrău. După ce au poziţionat, au făcut acest dispozitiv militar, Sergiu Nicolaescu şi cu Nicolescu au plecat în televiziune. La orele 24 s-a dat ordin de tragere. Aceşti militari au tras în televiziune, iar militarii din televiziune, coordonaţi de un colonel, Oană, au tras în ei. Gloanţele plecau şi treceau printre casele din Pangrati care erau între acest dispozitiv militar şi televiziune. Militarii – era noapte şi credeau că se trage din casele din jur – au tras în casele alea până le-au distrus, au luat foc. Dimineaţă, la ora cinci, a venit comandantul, a dat încetarea focului, s-a urcat în TAB, răniţii şi morţii i-au dus la Spitalul Floreasca, iar ei au plecat spre Ploieşti”.
Misiunea militarilor conduşi de Ion Nicolescu nu se încheiase însă. în drum spre „oraşul aurului negru”, aceştia au semănat moartea şi la Otopeni. Dan Voinea mărturiseşte: „La aeroport au lăsat şase TAB-uri şi o parte din militari. Sunt cei care au făcut masacrul de la Otopeni. Militarilor li s-a spus că urmează să vină nişte maşini cu terorişti îmbrăcaţi în haine albastre, uniforme albastre, de securitate. Și au tras în ăia, au tras şi într-un autobuz care venea dimineaţa cu salariaţi la aeroport”.
În continuare, dezvăluirile generalului Dan Voinea sunt de-a dreptul şocante: „Într-o declaraţie, Gelu Voican Voiculescu se laudă cum a tras el cu Sergiu Nicolaescu din televiziune şi se întreceau care ochea mai bine persoane aflate pe stradă, pe lângă televiziune. Sunt declaraţii care îi încriminează. Asta au făcut!”. Concluzia lui Voinea se impune firesc: „Și, atunci, Sergiu Nicolaescu a avut tot interesul să rezulte, din ancheta parlamentară pe care o făcea, că ei s-au luptat cu terorişti la televiziune şi ei sunt nişte eroi, că au salvat ţara asta”.
Cum i-a ajutat Ion Iliescu pe diversionişti
Ce rol a avut „tartorul” Ion Iliescu? Dan Voinea spune: „I-a ajutat, bine-nţeles, Ion Iliescu, care a apărut la televiziune şi a întărit această idee, această diversiune, şi, dacă vă aduceţi aminte, a zis: «Sunt terorişti care trag din toate poziţiile, trebuie să lăsaţi armata să-şi facă datoria, să apere instituţiile>. De fapt, armata avea ca scop să apere instituţiile de manifestanţi, să nu intre manifestanţii din stradă, să nu intre tinerii să ocupe emisia şi să spună: «A învins Revoluţia!> Înţelegeţi? Televiziunea era un punct strategic foarte important”.
Ion Iliescu, unul dintre principalii actori ai evenimentelor din 1989, făcea, anul trecut, declaraţii uluitoare în legătură cu victimele Revoluţiei: „Eu îi înţeleg pe cei care au avut pierderi. Dar asta a fost! A fost caracterul cel mai radical de transformare din tot arealul nostru. Nici ungurii, nici cehii, nici polonezii nu au avut asta, nici măcar bulgarii. Deci la noi a fost o mişcare radicală de înlăturare a vechiului regim, cu sacrificii umane. Revolta din decembrie a însemnat sacrificii umane. Acum să stăm să tot plângem morţii, în loc să tragem concluziile politice adecvate pentru tot procesul de dezvoltare a societăţii româneşti…“
În anul 1994, Gelu Voican a fost numit, de preşedintele Ion Iliescu, în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Tunisia şi a fost rechemat din funcţie doi ani mai târziu, după ce declarase că nu-l poate reprezenta în străinătate pe noul preşedinte Emil Constantinescu. În 6 iulie 2001, Gelu Voican Voiculescu a fost acreditat în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Maroc şi s-a reîntors în România în ianuarie 2005, după încetarea mandatului.
În noiembrie 2006, fostul ofiţer de Securitate Liviu Turcu l-a menţionat pe Gelu Voican Voiculescu pe celebra „Listă Turcu”, a demnitarilor care au colaborat cu Securitatea, afirmând că există un fond informativ la nivelul Securităţii Municipiului Bucureşti despre acesta. Voican s-a apărat, afirmând că Liviu Turcu doreşte să îl compromită ca „participant activ la revoluţia din 1989“.