Cinci centre teritoriale ale Camerei Agricole, rămase fără personal

*Fermierii din Merei, Măgura, Racoviţeni, Poşta Câlnău şi Scutelnici au rămas fără consultanţi din cauza pensionărilor şi al transferului de personal

Blocarea posibilităţii organizării de concursuri pentru posturile rămase vacante a dus la închiderea a cinci centre teritoriale ale Camerei Agricole Judeţene (CAJ) Buzău.

*Fermierii din Merei, Măgura, Racoviţeni, Poşta Câlnău şi Scutelnici au rămas fără consultanţi din cauza pensionărilor şi al transferului de personal

Blocarea posibilităţii organizării de concursuri pentru posturile rămase vacante a dus la închiderea a cinci centre teritoriale ale Camerei Agricole Judeţene (CAJ) Buzău.

         Potrivit datelor furnizate de directorul executiv al CAJ Buzău, Dumitru Socol, schema de personal a instituţiei cuprinde 45 de posturi dintre care în prezent sunt efectiv ocupate doar 32, restul fiind fie posturi suspendate temporar, fie posturi vacante. În ceea ce priveşte posturile suspendate, cele trei situaţii se datorează intrării în concediu de îngrijire a copilului, în două cazuri, şi ca urmare a candidaturii şi alegerii fostului director al instituţiei, Valerică Şercăianu, ca primar al comunei Cernăteşti. În cazul celor zece posturi rămase vacante, situaţia se datorează fie pensionării unora dintre funcţionarii instituţiei, fie orientării acestora către alte locuri de muncă. În aceste condiţii, la cinci centre teritoriale din judeţ ale CAJ Buzău  s-a  ajuns în situaţia de a fi închise, în lipsa specialiştilor neexistând posibilitatea organizării de concursuri pentru a fi făcute noi angajări.

         “Din 17 centre teritoriale, doar 12 mai au personal. Mai exact, s-au făcut pensionări la centrele din Merei, Măgura şi Scutelnici, iar la Poşta Câlnău specialista noastră de acolo şi-a găsit un alt loc de muncă. Un alt post este cel de la Racoviţeni, centru teritorial unde am muncit chiar eu, înainte de a deveni director al instituţiei“, ne-a declarat directorul CAJ Buzău, Dumitru Socol. Şeful instituţiei buzoiene a mai explicat că în acest context, fermierii din localităţile arondate acestor centre teritoriale se adresează fie celor mai apropiate centre funcţionale din zonele în care locuiesc, fie direct Camerei Agricole Judeţene.

         În opinia şefului CAJ Buzău, situaţiile posturilor blocate şi ale centrelor teritoriale închise nu vor putea fi rezolvate până nu vor fi stabilite normele metodologice de aplicare a Legii 283/2010 privind înfiinţarea camerelor agricole. “Noi am informat atât Consiliul Judeţean Buzău, cât şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, dar nu cred că se va lămuri situaţia până nu vom vedea ce evoluţie va avea Legea 283/2010, când noile camere agricole vor prelua personalul actual şi îl vor completa conform normelor metodologice care urmează să apară la această lege. Eu cred că atunci se va reglementa şi situaţia structurilor de personal ale camerelor agricole din teritoriu“, ne-a declarat directorul executiv al CAJ Buzău, Dumitru Socol.

            Servicii de consultanţă pentru proiecte în valoare de peste 1,6 milioane euro

         În primele şapte luni ale acestui an, Camera Agricolă a avut încasări de 142.112 lei, faţă de 124.000 lei cât era prevăzut la începutul anului. În aceste condiţii, directorul executiv al CAJ Buzău, Dumitru Socol, speră să poată atinge bugetul anual stabilit, de 154.000 lei. Din punct de vedere al structurii încasărilor realizate până în prezent, şeful CAJ Buzău susţine că cea mai mare parte a încasărilor se datorează serviciilor de consultanţă, care au adus venituri de 77.607 lei, la care se adaugă suma de 64.505 lei, bani obţinuţi din serviciile fitosanitare prestate.

         În cele două sesiuni de depunere a proiectelor din acest an, pentru sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă (Măsura 141 – sesiunea iunie), CAJ Buzău a realizat 150 de proiecte pentru fermieri din tot judeţul, ale căror documentaţii vizează obţinerea unor finanţări totale de 1.125.000 euro, în timp ce pentru instalarea tinerilor fermieri (Măsura 112 – sesiunea iulie), specialiştii instituţiei au realizat 25 de proiecte pentru aplicanţi care solicită o sumă totală de 477.000 euro. “Comparativ cu anii trecuţi, numărul de aplicanţi a crescut, în contextul creşterii generale a numărului de proiecte depuse la nivel naţional. Şi la noi în judeţ au fost depuse la Măsura 112 un total de 96 de proiecte, dublu faţă de anul trecut, iar la Măsura 141 pe judeţ au fost depuse 390 de proiecte, bineînţeles că şi prin eforturile făcute de celelalte firme de consultanţă din system privat şi chiar datorită unor aplicanţi care şi-au făcut singuri proiecte“, ne-a declarat ,   directorul executiv al CAJ Buzău, Dumitru Socol.

         În opinia şefului CAJ Buzău, o posibilă cauză a acestei creşteri a numărului de aplicanţi pentru aceste două măsuri o constituie acţiunile de informare făcute în teritoriu de specialiştii instituţiei, alături de funcţionarii Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Buzău. Totodată, pe lângă activitatea de consultanţă, în această perioadă reprezentanţii CAJ Buzău au făcut şi monitorizarea fermierilor căroar le-au întocmit proiecte în anii trecuţi.

            Circa 30 la sută dintre proiectele despuse sunt pentru exploataţiile apicole

         În ceea ce priveşte structura opţiunilor aplicanţilor pentru care au pregătit proiecte, directorul CAJ Buzău a explicat că ponderea cea mai mare o au exploataţiile apicole, cu cca. 30 la sută dintre proiectele depuse, restul fiind atât pentru exploataţii de animale, cât şi pentru ferme mixte. De asemenea, reprezentantul instituţiei buzoiene speră ca pentru măsura de susţinere a instalării tinerilor fermieri să fie aprobate modificările de sume ce vor fi acordate, de la 10.000 euro, la 12.000 euro, valoarea minimă a proiectului, şi de la 25.000 euro la 40.000 euro, lucru care în opinia sa va duce la dezvoltarea în judeţ a unor exploatări agricole viabile pentru piaţă.

         Pe lângă aceste activităţi, salariaţii CAJ Buzău au prestat inclusiv servicii fitosanitare atât la solicitarea fermierilor din judeţ, cât şi unor companii sau firme care deţin spaţii de depozitare a cerealelor, la care se adaugă o serie de lucrări de deratizare şi dezinsecţie la unele instituţii publice din judeţ (cămine de bătrâni, creşe etc).