Președintele interimar al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, are un „comportament zilnic de infractor“, este de părere co-președintele organizației județene a Partidului Național Liberal Cezar Preda. Deputatul liberal buzoian spune că speranța lui Dragnea de a fi dovedit nevinovat de Justiție nu este justificată, atât timp cât acesta „nu se gândește decât cum să șantajeze, să pună presiune, să mituiască primari“.
„Domnul Dragnea nu mai poate ieși din această situație. El speră, cu ghilimelele de rigoare, pe toate posturile, ca Justiția să-i demonstreze nevinovăția. Păi nu are cum să spere la așa ceva, când el, în fiecare zi, cum se trezește, nu se gândește decât cum să șantajeze, să pună presiune, să mituiască primari. Toți banii de la transporturi, un miliard, i-a luat și i-a dus în administrațiile locale PSD; exact un comportament de infractor, un om care ne vorbește despre regionalizarea României, într-o dezvoltare durabilă și unitară a întregii țări. Să-i fie rușine, nu-l mai crede nimeni. Eu nu cred că domnul Dragnea mai poate spera ca Justiția română să-l considere un om cinstit. În fiecare zi demonstrează că nu este, ultima oară chemând chiar întreg guvernul la el la birou, la PSD, ca să le spună el cum trebuie să dea banii și cum trebuie să facă politică. Acesta nu este comportamentul unui om care se vrea nevinovat“, a afirmat deputatul Cezar Preda la o conferință de presă.
3,6 miliarde lei în plus pentru MDRAP
Publicarea ordonanței privind rectificarea bugetară a relevat faptul că, peste noapte, Ministerul Dezvoltării Regionale a primit 3,6 miliarde lei, atât pentru cofinanțarea proiectelor europene, dar mai ales pentru deja celebrul Program Național de Dezvoltare Locală. Dincolo de majorarea deficitului bugetar, se ridică numeroase întrebări legate de modul în care a fost luată decizia și de repartizarea netransparentă a banilor.
În proiectul inițial al rectificării bugetare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este menționat în cinci situații: returnarea la Ministerul Finanțelor a sumei de 2.887.000 lei, majorarea veniturilor proprii (cu suma de 18.988.000 lei), majorarea creditelor de angajament pentru Programul Operațional Regional 6.1 (cu suma de 25.803.000 lei), demararea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (suma de 332.037.000 lei), respectiv extinderea sediului administrativ al Oficiului de Cadastru și Publicitate Gorj (suma de 2.000.000 lei).
În forma publicată în Monitorul Oficial, MDRAP mai apare menționat de două ori, ca beneficiar, și cu sume net superioare celor comunicate inițial: 1,6 miliarde lei pentru cofinanțarea proiectelor europene și 2 miliarde lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Este vorba de credite de angajament, ceea ce înseamnă că MDRAP a primit de la Guvern undă verde să angajeze cheltuieli până în limitele menționate pentru anul în curs.
Din 2013 încoace (OG nr. 28/2013), alocările pentru administrațiile locale (consilii județene și primării) nu mai se fac prin hotărâre de Guvern, ci prin ordin de ministru. Diferența majoră? Hotărârile de Guvern se publică în Monitorul Oficial, ordinele de ministru, nu. Cu alte cuvinte, dacă în timpul guvernării Boc curgeau în valuri criticile referitoare la modul în care au fost finanțate unele proiecte, iar altele nu, acum este liniște și pace, pentru că nu se mai știe încotro se duc banii.
Din datele postate pe site-ul MDRAP, aflăm însă, generic, că prin PNDL se pot finanța, de la bugetul de stat, lucrări la sistemele de alimentare cu apă și stații de tratarea apei, sistemele de canalizare, drumuri publice, etc. Adică, exact proiectele care pot fi finanțate și din fonduri europene, bani pe care România nu a reușit să-i atragă decât în mică măsură. De amintit că au fost discuții despre sumele mari alocate MDRAP (fostul Minister al Dezvoltării) și în anii trecuți, când la șefia ministerului era Liviu Dragnea.
La sfârșitul anului 2013, fostul președinte Traian Băsescu amenința cu retrimiterea proiectului de buget pe 2014 în Parlament tocmai din cauza alocărilor consistente care erau lăsate în pixul baronului de Teleorman, în timp ce era introdusă supraaciza de 7 eurocenți la combustibili. „Sunt bani furați din banii tuturor, pentru ca să asigure bani de campanie, cu licitații, cu atribuiri directe“, spunea atunci Băsescu. Între timp, anul electoral 2014 s-a dus, iar atenția a fost deturnată spre alte subiecte. Acum, vine anul electoral 2016, cu două rânduri de alegeri: locale și parlamentare. Evident, alegerile locale contează cu atât mai mult în calculele partidelor, iar aici primarii și șefii de consilii județene în funcție joacă un rol important, iar ei au nevoie să se prezinte în fața alegătorilor nu doar cu promisiuni, ci și cu proiecte concrete în derulare sau chiar finalizate.