Mihai SĂLCUȚAN
Cenaclul umoriştilor al Casei de cultură „Ion Caraion” a municipiului Buzău va purta pe viitor denumirea „NICOLAE GRIGORE MIHĂESCU – NIGRIM”.
Cenaclul umoriştilor al Casei de cultură „Ion Caraion” a municipiului Buzău va purta pe viitor denumirea „NICOLAE GRIGORE MIHĂESCU – NIGRIM”. Hotărârea a fost adoptată în unanimitate de membrii prezenţi la şedinta de luni, 5 septembrie 2011, după ani de căutări şi impunere, atât în conştiinţa confraţilor de breaslă, cât şi a publicului, a unei identităţi care să-i reprezinte, demnă de performanţele obţinute în cei 12 ani de activitate.
Cunoscutul cenaclu buzoian a luat fiinţă „de facto” în primăvara anului 2000 şi „de jure” la data de 2 martie 2002. La şedinţa de constituire au participat membrii cenaclului, directorii instituţiilor de cultură municipale şi judeţene, scriitori, oameni de cultură, invitaţi, toţi fiind semnatarii procesului verbal întocmit.
Numele de „Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim” s-a impus datorită personalităţii complexe a celui devenit patron spiritual al cenaclului, cunoscut ca poet, prozator, dramaturg, memorialist, publicist, traducător, compozitor şi, nu în ultimul rând, epigramist. Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la naştere şi 60 de ani de la deces, alegerea făcută reprezentând un binemeritat omagiu adus marelui înaintaş buzoian, născut la 19 martie 1871 în comuna Gura Sărăţii şi trecut la cele veşnice în ziua de 11 noiembrie 1951 la Bucureşti.
Gloria şi dăinuirea literară a lui Nigrim i-au asigurat-o epigrama, fiind inclus în toate antologiile de gen. Cincinat Pavelescu, fără a-i fi cunoscut vreodată numele adevărat, s-a duelat cu Nigrim, consacrându-l ca adversar de aceeaşi talie. Dacă nu l-ar fi apreciat ca pe un egal, marele Cincinat nu ar fi întreţinut o îndelungată şi răsunătoare luptă epigramatică cu Nigrim. Cei avizaţi ştiu că atât Cincinat Pavelescu, cât şi fratele său Ion (care a trăit şi a decedat la Râmnicul Sărat) îşi datorează unele dintre cele mai savuroase epigrame lui Nigrim, că acesta le-a fost o adevărată muză inspiratoare, că marele prestigiu al confruntării lor epigramatice l-a inspirat pe George Topârceanu să parodieze celebrul duel într-un mod strălucit.
24 de volume de autor
Nigrim a fost ignorat de cercurile literare pe nedrept, deşi a fost o figură interesantă a vieţii literare, iar ca epigramist a jucat un rol semnificativ în menţinerea epigramei în actualitatea literară. Explicaţia constă în faptul că a trăit mai mult solitar, independent în opinii şi atitudini, profilul său spiritual şi scriitoricesc nefiind cunoscut în cercuri largi.
Pentru cunoaşterea personalităţii lui Nigrim de către contemporani, a fost întocmită o fişă de autor complexă, au fost reconstituite datele sale biografice, care s-a publicat în ultimii ani în mod repetat, în multiple locuri, în primul rând în revistele de specialitate. Pe site-ul ziarului Opinia, prezentarea se bucură în prezent de un larg interes. Tema a fost inclusă în mai multe discuţii publice, cu rezultate favorabile.
Cenaclul umoriştilor, singurul din oraşul nostru ce se remarcă prin continuitate, se intitulează al umoriştilor întrucât sunt acceptaţi creatorii tuturor formelor de umor, inclusiv de caricatură. Conducerea este asigurată de Mihai Sălcuţan, preşedinte, Ion Mitică, vicepreşedinte şi Mihai Cuţulencu, secretar.
Şedinţele se desfăşoară lunar, în prima zi de luni din fiecare lună, la orele 17,00, la sediul Casei de cultură „Ion Caraion” a municipiului Buzău, acum în str. Păcii nr. 4.
În activitatea desfăşurată se urmăreşte promovarea şi încurajarea umorului de calitate, dezvoltarea spiritului acut în observarea lumii înconjurătoare, inteligenţa fină şi corectitudine în realizarea creaţiei epigramatice, care conferă acesteia statut de operă literară şi nu de băşcălie sau glumă de prost gust.
Membrii săi au publicat 24 volume de autor, au apărut în peste 60 de antologii şi culegeri de epigramă, au câştigat zeci de trofeie la concursurile naţionale de gen, au publicat sute de epigrame în presa locală şi naţională. Printr-o iniţiativă unică în plan naţional au tipărit la Buzău primele două ediţii ale „Anuarului Epigramiştilor Români”.
La concursul dintre cenacluri organizat de revista „Epigrama” a Uniunii Epigramiştilor din România, cel buzoian se situează constant pe locurile fruntaşe.
Perla coroanei: „Cât e Buzăul de mare”
Pentru o bună cunoaştere a epigramei în rândul iubitorilor de literatură au loc participări la activităţile instituţiilor de cultură din municipiu şi din judeţ, sunt organizate recitaluri în şcoli, biblioteci şi cluburi, se participă la emisiunile posturilor de televiziune.
Pentru atragerea tinerei generaţii la epigramă Cenaclul buzoian are o permanentă deschidere, asigurând un cadru adecvat de încurajare şi afirmare, ce a condus la crearea de către liceeni a unor epigrame ce se regăsesc în culegerile şi antologiile de specialitate.
Cenaclul este coorganizator, împreună cu Casa de cultură „Ion Caraion” a municipiului Buzău, al Festivalului Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”, adevărată perlă a coroanei activităţilor sale, care a ajuns, în anul 2011, la cea de a XII-a ediţie.
Din anul 2001 este iniţiat Concursul de epigramă pentru elevii de liceu „Boboc de epigramă”, în cadrul festivalului, intreprindere unicat în peisajul epigramatic şi cultural naţional.
Sunt întreţinute relaţii de bună colaborare cu toate grupările similare din ţară şi relaţii privilegiate cu Asociaţia umoriştilor din Republica Moldova.
Din anul 2007, unul dintre posturile de vicepreşedinte ale Uniunii Epigramiştilor din România este deţinut de buzoianul Mihai Sălcuţan.
Înaintaşii care au creat epigramă sau umor pe meleagurile buzoiene nu sunt uitaţi: Cincinat Pavelescu, Ion I. Pavelescu, N. Gr. Mihăescu – Nigrim, Octavian Moşescu, Valeriu Bucuroiu, George Ciprian, Ion Băieşu. Lor le sunt dedicate activităţi în cadrul cenaclului şi în afara acestuia, iar premiile speciale din cadrul Festivalului Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare” le poartă numele.
Detalii privitoare la cenaclu şi la activităţile acestuia pot fi aflate accesând adresa de site cenaclulumoristilorbuzau.ro, buzoienii înscriindu-se şi la acest capitol cu o premieră naţională.