Doar la o primă strigare
Consiliile locale şi cele judeţene, care înregistrează datorii mari, au, de-acum, două posibilităţi: fie încep procedura de criza financiară, fie pe cea de insolvenţă. Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Buzău, câteva primării din judeţ ar fi vizate de prevederile noii ordonanţe a Guvernului. „La o primă evaluare, ar fi vreo 10 primării în acestă situaţie, fiind vorba despre cele aflate în imposibilitatea de a achita salariile funcţionarilor şi în situaţia neachitării arieratelor”, a precizat subprefectul judeţului, Vasile Alecu.
Odată publicat actul normativ, autorităţile judeţului vor face în viitorul apropiat o evaluare a situaţiei financiare la nivelul unităţilor administrative teritoriale. Tot în perioada următoare vor fi organizate întâlniri cu primarii din judeţ, parlamentarii de Buzău şi reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. Cert este că prevederile noii ordonanţe guvernamentale nu sunt pe placul multor primari din judeţ.
La mijlocul lunii aprilie, pentru15 primării din judeţul Buzău s-a sistat alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale pentru acestea pentru că nu au reuşit să achite 85% din datoriile mai vechi de 90 de zile înregistrate la finele lunii ianuarie a acestui an. Este vorba despre municipiul Buzău şi comunele Brădeanu, Gherăseni, Glodeanu Siliştea, Măgura, Mânzăleşti, Mărăcineni, Murgeşti, Pănătău, Podgoria Robeasca, Săpoca, Topliceni, Vadu Paşii şi Vipereşti. Între timp, situaţia s-a deblocat la unele dintre ele însă ameninţarea din pricina arieratelor nu a trecut.
La finele lunii februarie, datoriile primăriilor buzoiene mai vechi de trei luni trecuseră de 400 de miliarde lei vechi. În aproape jumătate dintre cele peste 80 de unităţi administrativ-teritoriale, primăriile trebuiau să achite arieratele până pe 31 martie. Unele au cerut împrumuturi din Trezorerie pentru a plăti facturile restante de mai bine de 90 de zile, dar tot n-au reuşit să iasă din impas. Dacă punem la socoteală şi Consiliul Judeţean, soldul la 28 februarie era, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Buzău, de 49.213.569 lei. Cap de listă era municipiul Buzău – 18.510.170 lei, urmat de municipiul Rm Sărat – 8.467.638 lei, Consiliul Judeţean – 6.913.569 lei, Mărăcineni – 5.388.169 lei şi Nehoiu – 1.993.787 lei. Deloc de neglijat sunt datoriile celorlalte unităţi administrativ teritoriale: Vâlcelele – 50.616 lei, Podgoria – 129.537 lei, Ziduri – 74.997 lei, Cislău – 253.077 lei, Robeasca – 197.684 lei, Chiojdu – 1.055.737 lei, Topliceni – 359.600 lei, Pardoşi – 22.836 lei, Valea Salciei – 48.985 lei, Săpoca – 324.314 lei, Mânzăleşti – 65.966 lei, Cernăteşti – 821.188 lei, Căneşti – 98.492 lei, Valea Râmnicului – 147.951 lei, Largu – 154.801 lei, Bisoca -18.240 lei, Luciu – 194.870 lei, Brădeanu – 102.224 lei, Murgeşti – 143.376 lei, Zărneşti – 321.002 lei, Siriu – 103.725 lei, Cătina – 437.098 lei, Cozieni – 53.954 lei, Măgura – 956 lei, Breaza – 188.184 lei, ţinteşti – 265.990 lei, Pănătău – 1.124.690 lei, Bozioru – 44.291 lei, Vipereşti – 185.159 lei, Năeni – 102.381 lei, Smeeni – 738.416 lei, Gherăseni – 65.134 lei, Vadu Paşii – 44.564 lei.
Ce înseamnă criză financiară?
Este declarată criza financiară când datoriile sunt mai vechi de 90 de zile şi depăşesc 15% din bugetul local; aceeaşi măsură se aplică dacă salariile prevăzute în buget nu au fost achitate timp de 3 luni. Consiliul local/judeţean constată această situaţie şi adoptă o hotărâre în acest sens. În 5 zile se constituie un Comitet pentru situaţii de criză financiară, format dintr-un reprezentant al consiliului, primarul, şeful serviciului financiar-contabilitate şi un reprezentant al Direcţiei Generale a Finanţelor publice. Obligaţia lor: să pună la punct un plan de redresare. Se ajunge la insolvenţă dacă autoritatea locală are datorii de peste 50% din buget mai vechi de 120 de zile; tot la insolvenţă se ajunge dacă salariile nu au fost achitate timp de 4 luni. Ordonatorul principal de credite este cel care depune cerere la Tribunal pentru constatarea insolvenţei. Instanţa numeşte un administrator judiciar care va coordona realizarea unui plan de redresare. Cei care ascund situaţiile de criză financiară sau insolvenţă riscă amenzi între 10.000 şi 50.000 de lei – sau pedepse cu închisoarea, între 3 luni şi 1 an, prevede ordonanţa publicată vineri, 24 mai, în Monitorul Oficial.
Mai exact, legiuitorul defineşte criza financiară ca fiind starea patrimoniului unităţilor administrativ teritoriale ce se confruntă cu dificultăţi financiare, prin lipsa de disponibilităţi, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată pe o anumită perioadă de timp. Prin neachitarea obligaţiilor de plată se înţelege neachitarea obligaţiilor mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15% din bugetul unităţii administrativ teritoriale, precum şi neahitarea drepturilor salariale prevazute în buget, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la scadenţă.
Insolvenţa este definită ca fiind starea patrimoniului unităţii administrativ teritoriale caracterizată prin dificultăţi financiare, prin lipsa de disponibilităţi, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată, pe o anumită perioadă de timp.În cazul insolvenţei, neachitarea obligaţiilor se referă la neachitarea obligaţiilor de plată mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul unităţii administrativ teritoriale, precum şi neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugete, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei. Observăm ca diferenţă între criza financiară şi insolvenţă constă în numărul de zile de neplată a obligaţiilor şi în ponderea acestora în bugetul unităţilor administrativ teritoriale.
Cine constată existenţa situaţiei de criză financiară?
Autoritatatea deliberativă (Consiliul Local, Consiliul Judeţean) constată existenţa stării de criză financiară şi mandatează ordonatorul principal de credite să elaboreze un proiect de plan de redresare financiară. Acesta solicită înregistrarea hotărârii prin care s-a constatat criza financiară în Registrul local la situaţiilor de criză financiară al unităţii administrativ teritoriale. În 5 zile de la adoptarea hotărârii prin care s-a constatat criza financiară se constituie Comitetul pentru situaţii de criza financiară. Acest comitet este format din primar, şeful serviciului financiar contabilitate, un reprezentat al Consiliului Local sau Judeţean, un reprezentant al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi un reprezentant al structurii din care face parte unitatea.
Când încetează criza financiară?
Actul normativ stabileşte şi situaţiile în care încetează criza financiară, respectiv: dacă condiţiile care au condus la constatarea crizei financiare nu s-au mai evidenţiat timp de 180 de zile calendaristice; dacă sunt îndeplinite criteriile de insolvenţă, iar în acest caz unitatea administrativ teritorială este supusă procedurii insolvenţei.
La procedura insolvenţei participa ordonatorul principal de credite, Consiliul Local sau Judeţean, instanţele judecătoreşti, judecătorul sindic, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor şi administratorul judiciar.
Prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei, judecătorul sindic numeşte un administrator judiciar. Acesta va trimite notificare tuturor creditorilor unităţii administrativ teritoriale.De asemenea, administratorul judiciar va întocmi şi prezenta la tribunal un tabel al tuturor creanţelor precizând felul acestora, dacă sunt chirografare, garantate, cu priorităţi sau sub condiţie. Creanţele din acest tabel pot fi contestate şi ele sunt soluţionate de administratorul judiciar. Acesta poate să admită în tot sau parţial înscrierea creanţelor în tabelul definitiv. O altă atribuţie a administratorului judiciar este ca împreună cu ordonatorul principal de credite să elaboreze
planul de redresare, ce este supus avizării Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi apoi aprobării de către Consilul Local sau Judeţean.
Planul de redresare cuprinde mijloacele şi termenele limită pentru lichidarea datoriilor fiecărui creditor.Planul de redresare poate defavoriza unele creanţe, poate prelungi data scadenţelor şi poate modifica rata dobânzii, penalităţile sau alte clauze. Executarea planului de redresare nu poate dura mai mult de 3 ani, cu începere de la data aprobării acestuia.
Procedura insolvenţei se declară închisă dacă creanţele cuprinse în tabolul definitiv de creanţe au fost stinse integral. De asemenea, dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au condus la constatarea insolvenţei, se declară închiderea procedurii insolvenţei, chiar dacă nu toate creanţele au fost achitate, iar restul creanţelor rămase fiind cuprinse în panul de redresare a stării de criză financiară.
Ce contravenţii şi infracţiuni prevede ordonanţa?
Nedeclararea stării de criză financiară de către ordonatorul de credite, dacă se îndeplinesc condiţiile pentru aceasta, este considerată contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei. Nedeclararea sau declararea cu întârziere a stării de insolvenţa, într-un termen mai mare de 6 luni, de către ordonatorul principal de credite, constituie infracţiune şi se pedespeşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.