Mai mulţi cititori ai ediţiei electronice a cotidianului OPINIA ne-au solicitat lămuriri legate de căile ce trebuie urmate în România imediat după obţinerea unei sentințe favorabile din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Mai mulţi cititori ai ediţiei electronice a cotidianului OPINIA ne-au solicitat lămuriri legate de căile ce trebuie urmate în România imediat după obţinerea unei sentințe favorabile din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Pentru o bună informare, ne-am adresat Casei de avocatură Coltuc, care ne-a oferit informaţiile solicitate de cititori.
În România, legea permite oricărei persoane care a obținut o hotărâre de condamnare a statului român să adreseze instanțelor judecătorești o cerere de revizuire a hotărârii pronunțate de către instanțele române. Așa se face că revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere și în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. Termenul de exercitare a acestei căi de atac extraordinare este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în Monitorul Oficial al României, partea I.
Pentru a produce efecte, o hotărâre CEDO trebuie să devină definitivă. Obligațiile de plată ale Statului devin scadente în termen de 3 luni de la definitivarea hotărârii.
O hotărâre este definitivă când:
- este pronunțată de Marea Cameră;
- părțile declară că nu vor solicita retrimiterea în fața Marii Camere;
- într-un termen de 3 luni de la pronunțarea hotărârii, când nu a fost formulată o cerere de retrimitere;
- la data respingerii cererii de retrimitere, de către Colegiul Marii Camere, în cazul în care a fost formulată o cerere de retrimitere.
Termenul de plată în sarcina Statului este de 6 luni.
Pe plan intern, responsabilitatea executării unei hotărâri CEDO în bani îi revine Statului Român, reprezentat, nu ca în dreptul comun de către Ministerul Finanțelor Publice, ci de către Ministerul Afacerilor Externe.
În cadrul Ministerului Afacerilor Externe funcționează instituția Agentului Guvernamental. Acesta, pe lângă alte atribuții care includ și reprezentarea Statului în procesele avute în fața Curții Europene, ia orice măsură necesară executării hotărârii, facilitând plata sumelor datorate de Stat.
Supravegherea punerii în executare a hotărârilor Curții îi revine Comitetului de Miniștri, care este instanța de decizie a Consiliului Europei. În conformitate cu articolul 46 din Convenția Europeană, Comitetului de Miniștri supraveghează executarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului. În cele patru ședințe anuale ale sale, Comitetul de Miniștri emite Recomandări, Decizii și Rezoluții.
În conformitate cu Art. 9 din Regulamentul Comitetului de Miniștri cu privire la supravegherea executării hotărârilor și a acordurilor de reglementare amiabilă, Comitetul de Miniștri va examina orice comunicare din partea părții lezate cu privire la plata satisfacției echitabile sau luarea măsurilor individuale.
Pentru o cauza civilă, termenul de introducere a cererii de rejudecare este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru o cauză penală este incident termenul de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului.
Este de subliniat că nu se poate invoca o hotărâre străină de persoana celui care introduce cererea de revizuire, procedura penală privind persoana al cărei drept a fost încălcat, soțul și rudele apropiate ale condamnatului și procurorul, iar în cea civilă, aplicându-se condițiile generale, respectiv partea afectată sau succesorii acesteia.
Nu în ultimul rând, în cauzele penale, competența de soluționare îi revine, în mod exclusiv, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, fost de 9 judecători, iar în cauzele civile se aplică regulile generale de competență privind revizuirea, respectiv instanța a cărei hotărâre se cere revizuită.
Conform art. 41 din Convenție „În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă”.
În viziunea Curții, satisfacția echitabilă reprezintă un concept care înglobează atât daune de ordin moral, consecință a traumelor produse de încălcarea drepturilor, dar și de ordin material, respectiv cheltuielile ocazionate de parcurgerea procedurii.
De precizat este faptul că această noțiune nu se limitează exclusiv la sume de bani ce pot fi acordate petentului, rolul Curții Europene nefiind doar de a constata, ci și de a stopa efectele încălcărilor drepturilor, deci de a pune capăt încălcărilor Convenției pentru viitor.
Prin urmare, atunci când este posibil, raportat atât la specificul cauzei, cât și la ce s-a cerut efectiv, victima poate cere, pe plan intern, redeschiderea procedurilor cu scopul de a fi repus, pe cât posibil, în situația anterioară producerii violării. Se poate solicita, deci, revizuirea unei cauze penale în vederea obținerii unei soluții mai favorabile (achitare, întrerupere de executare a pedepsei, înlăturare măsură accesorie, complementară a pedepsei) sau a uneia civile, pentru redobândirea bunului pierdut, de exemplu.
Av. Marius Coltuc
Fondator Casa de avocatură Coltuc