Ce (mai) fac aleșii buzoienilor în Parlament (III)

     Spectacolele mediatice create de reținerile și de arestările spectaculoase din ultima vreme au acaparat, pur și simplu, atenția întregii opinii publice românești, acțiunile Legislativului fiind umbrite de acestea, iar știrile privind viața parlamentară au ajuns să fie incluse, de cele mai multe ori, la categoria ,,și altele”. Cu o singură excepție, respectiv aceea în care eroii acțiunilor procurorilor anticorupție sunt ei înșiși parlamentari, în cazul cărora este necesar votul colegilor din Camera Deputaților ori din Senat pentru ca aceștia să poată fi urmăriți penal sau, după caz, arestați.

     În tot acest timp, viața parlamentară a intrat într-un ­ve­ritabil con de umbră; nici măcar migrațiile aleșilor dintr-un partid în altul ori noutățile privind negocierile pentru formarea unei noi majorități nu mai constituie subiecte de ,,primă pagină” în mass-media națională. În acest timp, sunt legitime întrebările pe care ar trebui să și le pună orice cetățean cu drept de vot, mai ales cei care s-au prezentat la urne pe 11 decembrie 2012, în legătură cu activitatea pe care o prestează aleșii noștri din Parlament. Dacă, în teritoriu, ar putea exista un barometru legat de activitatea parlamentarului, activitatea din plen ori din comisii devine, pentru cei mai mulți dintre cetățeni, o mare necunoscută. Sunt parlamentari despre care alegătorii aud doar dacă ajung pe mâna procurorilor anticorupție, unii dintre ei, și nu doar cei ,,de import”, fiind prezențe pur decorative în Legislativ, acesta cu condiția să se prezinte la muncă. În schimb, în 2016, mulți dintre ei se vor întoarce în colegiile pe care le-au reprezentat și, indiferent care va fi sistemul de vot peste un an și jumătate, le vor cere alegătorilor votul pentru încă un mandat.

     De aceea, începând de luni, ziarul OPINIA lansează o nouă rubrică, prin care își propune să monitorizeze, săptămânal, activitatea parlamentarilor buzoieni, după criteriile de apreciere a activității puse la îndemâna oricui, pe cale oficială, pe site-urile Senatului, respectiv Camerei Deputaților: inițiative legislative, întrebări și interpelări, luări de cuvânt în plen și luări de cuvânt în ședințele Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. Până atunci, redăm, pentru aleșii buzoienilor, în cifre, aceste criterii de apreciere a activității parlamentare, din momentul debutului actualei legislaturi și până în prezent.

     Județul Buzău are, în prezent, un număr de șapte deputați aleși la 11 decembrie 2012 – Cezar Preda (Partidul Național Liberal, ales pe listele Partidului Democrat ­Li­beral), Erland Cocei (Partidul Național Liberal, ales pe listele Uniunii Social Liberale), Marcel Ciolacu, Adrian Mocanu și Marian Ghiveciu (toți Partidul Social Democrat, aleși pe listele Uniunii Social Liberale), Eugen Nicolicea și Titi Holban (ambii Uniunea Națională pentru Progresul României, aleși pe listele Uniunii Social Liberale) – cărora li se adaugă doi, ale căror mandate au încetat înainte de termen. Este vorba despre Gheorghe Coman (Partidul Conservator, ales pe listele Partidului Poporului-Dan Diaconescu), condamnat la un an închisoare pentru luare de mită, și George Scutaru (Partidul Național Liberal, ales pe listele Uniunii Social ­Li­berale), demisionat după nominalizarea sa drept consilier al președintelui Klaus Iohannis pe probleme de siguranță națională, funcție pe care a și părăsit-o, tot prin demisie.

    Social-democratul Adrian Mocanu are la activ, până în acest moment, un număr de 10 inițiative legislative, 14 întrebări și interpelări adresate membrilor Executivului, nu este semnatar al vreunei moțiuni și a avut 18 luări de cuvânt în plen.

    Progresistul Eugen Nicolicea apare pe site-ul Camerei Deputaților, până în prezent, cu 23 inițiative legislative, nicio întrebare, interpelare adresată membrilor Executivului și nicio moțiune, a avut 12 de luări de cuvânt în plen și 70 luări de cuvânt în 35 ședințe ale Birourilor Permanente al Camerei și Senatului.

    Social-democratul Marian Ghiveciu este contabilizat cu  un număr de 101 inițiative legislative, a avut șase între­bări și interpelări adre­sate membrilor Executivului, nu a semnat nicio moțiune și a avut 20 de luări de cuvânt în plen.

     Pentru istorie, suntem datori să consemnăm și performanțele parlamentare ale celor doi deputați care și-au încheiat mandatul înainte de termen.

     Astfel, liberalul George Scutaru a avut, până pe 19 decembrie 2014, 101 inițiative legislative, 147 întrebări și interpelări adresate membrilor Executivului, a semnat 21 de moțiuni, a avut 20 de luări de cuvânt în plen și o luare de cuvânt într-o ședință a Birourilor Permanente al Camerei și Senatului.

     La rândul său, conservatorul Gheorghe Coman a semnat un număr de 24 inițiative legislative, a avut trei între­bări și interpelări adresate membrilor Executivului și o luare de cuvânt în plen, la citirea jurământului.