Proiectele de ordonanţă de urgenţă a Guvernului care vizează graţierea integrală a unor fapte şi modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală a dat ocazia unor foşti politicieni buzoieni cu probleme penale – unii condamnaţi deja, alţii în fază de judecată – să-şi facă anumite calcule.
Fostul senator şi preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, în legătură cu fraudarea unor contracte de achiziţie aparatură medicală pentru Maternitatea Spitalului Judeţean. În dosar au mai fost condamnaţi Constantin Lungu (fost director executiv al Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din CJ Buzău) — 3 ani închisoare cu executare; Daniel Bădic — 3 ani cu suspendare; Eugenia Husea — 2 ani şi 6 luni cu suspendare.
Instanţa a mai dispus ca senatorul Victor Mocanu să plătească în solidar cu ceilalţi inculpaţi şi SC Medical Finance Projects SRL suma de 565.445 lei către Consiliul Judeţean Buzău.
Decizia nu este definitivă şi a fost deja atacată cu apel care va fi judecat de un complet de cinci judecători de la ÎCCJ. Deocamdată, la ÎCCJ nu a fost stabilit un prim termen în proces. Însă, Victor Mocanu poate face calcule legate de o eventuală graţiere doar dacă judecătorii se pronunţă definitiv pe dosar până când ordonanţa cu pricina va fi adoptată de Guvern şi va putea fi aplicată. În caz contrar, la judecata pe fond, Victor Mocanu, dar şi ceilalţi inculpaţi, ar putea invoca aplicarea legii mai favorabile în apel, în cazul în care Codul Penal şi Codul de Procedură Penală vor fi modificate conform prevederilor proiectului de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului făcut public de Ministerul Justiţiei.
Şi fostul primar al Buzăului, Constantin Boşcodeală, poate spera la o graţiere a condamnării cu suspendare din dosarul „Gloria“. Asta doar dacă proiectul de ordonanţă cu pricina va fi adoptat înainte ca instanţa să se pronunţe, chiar şi pe fond, în dosarul „Orizont“. De asemenea, ulterior, dacă Guvernul modifică Codul Penal şi Codul de Procedură penală în forma aflată în proiectul de ordonanţă de urgenţă, Boşcodeală ar putea primi o senţinţă de maxim trei ani de închisoare în dosarul Orizont, faţă de maxim şapte ani cât prevede Codul Penal în prezent.
Reamintim că, pe 30 mai, primarul municipiului Buzău, Constantin Octavian Boşcodeală, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, sub acuzaţia de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, într-un dosar ce vizează trecerea ilegală a unei teren din domeniul public al statului în cel privat. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, de asemenea în stare de libertate, Viorica Stana, care la data faptelor era director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău, şi Trandafir Nicolae, care la acea dată era director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, după cum se arată într-un comunicat de presă transmis de DNA. Ambii sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Procurorii au instituit sechestru până la concurenţa sumelor de 12.720.000 lei, reprezentând prejudiciul cauzat statului (la nivelul anului 2001, al săvârşirii faptei) şi de 11.528.760 lei, reprezentând prejudiciul cauzat Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Constantin Boşcodeală, Viorica Stana şi Nicolae Trandafir, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafeţe de 33 de hectare de teren arabil din domeniul public al statului în domeniul privat al municipiului Buzău.
Ce modificări vrea să aducă Ministerul Justiţiei Codului Penal
Invocând punerea în acord a codurilor penale cu decizii ale Curţii Constituţionale, inclusiv decizia din octombrie 2015 privind neconstituţionalitatea articolului 301 din Codul penal, luată în dosarul fostului primar de Nehoiu Florentin Lungu, Ministerul Justiţiei propune modificări ale acestui articol care includ şi aspecte în cazul cărora CCR nu s-a pronunţat.
Astfel, în afara formulelor declarate neconstituţionale, modificările propuse sunt şi ca o faptă să fie încadrată la conflict de interese doar dacă folosul patrimonial obţinut de un funcţionar public în exercitarea funcţiei se dovedeşte că este „necuvenit”. De asemenea, prin modificările din proiectul de OUG sunt excluse dintre beneficiarii foloaselor patrimoniale persoanele cu care funcţionarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani sau din partea cărora a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.
Codul penal în vigoare din 1 februarie 2014 defineşte conflictul de interese, în articolul 301 alineatul 1, ca fiind „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură” şi prevede ca pedeapsă pentru cei găsiţi vinovaţi „închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Ministerul Justiţiei vrea să modifice şi dispoziţiile alineatului 1 al articolului 308 privind infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane.
Articolul prevede, în prezent, că dispoziţiile articolelor 289 (luarea de mită), 290 (darea de mită), 291 (traficul de influenţă), 292 (cumpărarea de influenţă), 295 (delapidarea), 297 (abuzul în serviciu), 298 (neglijenţa în serviciu), 299 (folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual), 300 (uzurparea funcţiei), 301 (conflictul de interese) şi 304 (divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice privitoare la funcţionarii publici) se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane care exercită un serviciu de interes public ori în cadrul oricărei persoane juridice.
În proiectul de OUG, Ministerul Justiţiei vrea ca dintre aceste prevederi să fie eliminate, respectiv conflictul de interese şi neglijenţă în serviciu. Neglijenţa în serviciu este acum prevăzută de articolul 298 din Codul penal, Ministerul Justiţiei propunând prin OUG abrogarea acestuia.
Infracţiuni care nu pot fi graţiate
Proiectul OUG promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la 5 ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data adoptării proiectului de ordonanţă.
Nu beneficiază de prevederile acesteia cei care au comis infracţiuni contra siguranţei statului, infracţiuni de omor, vătămare corporală gravă, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, acte de pedofilie, corupţie sexuală, incest, furt şi tâlhărie, ultraj, tortură, acte de represiune nedreaptă, evadare, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea defectuoasă, falsificarea de monedă, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, rele tratamente aplicate minorului, trafic de stupefiante, falsificarea de alimente, proxenetism, sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, pornografie infantilă, fraudele comise prin sistem informatic şi de plată electronic, divulgarea informaţiilor secrete de stat, cercetarea abuzivă.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice. În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
Conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală iniţiat de Ministerul Justiţiei, abuzul în serviciu este definit ca fiind „fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice”.
În vechiul cod, prevederea se referea la „exercitarea atribuţiilor de serviciu”, neexistând nicio prevedere legată de valoarea pagubei materiale. Varianta în vigoare conţine însă formula „cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”.
În varianta actuală, abuzul în serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, în timp ce varianta MJ se referă la „pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Proiectul MJ adaugă şi o prevedere conform căreia „acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.
Articolul privind neglijenţa în serviciu este eliminat.
În cazul conflictului de interese, este eliminată dintre beneficiarii folosului patrimonial „persoana cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”, rămânând doar funcţionarul public care comite fapta şi soţul său, rudele sau afinii până la gradul II inclusiv.
Cine poate profita de noile condiţii ale denunţului
De asemenea, este introdusă o prevedere referitoare la condiţiile în care se poate face denunţul, acesta putând fi depus „în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală”, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.
În cazul în care Codul Penal şi Codul de Procedură Penală va fi modificat în acest sens, fostul deputat de Buzău George Scutaru ar putea invoca în instanţă aceste noi prevederi mai favorabile în dosarul în care este judecat pentru spălare de bani alături de Dan Motreanu şi Ana Maria Schaer, administrator al unei societăţi comerciale, într-o cauză privind mită pentru finanţarea campaniei electorale. Potrivit DNA, în anul 2008, prefectul de Buzău, Cristinel Bîgiu (denunţător în dosar), a primit 700.000 de euro mită de la primarul din Jilava, Adrian Mladin, în schimbul acordării sprijinului acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafeţe de teren aflate pe raza municipiului Buzău.
Banii au fost împărţiţi cu George Scutaru (deputat şi preşedinte al organizaţiei PNL Buzău la acea vreme), care a primit suma de 170.000 euro, şi Dan Motreanu (secretar general al PNL şi deputat de Călăraşi), care a luat 250.000 de euro, sumele fiind destinate pentru finanţarea campaniei electorale din 2008 (alegeri locale şi generale) a candidaţilor PNL.
Doar că Bîgiu şi-a amintit de mita dată lui Scutaru acum doi ani, după ce a fost săltat de procurori în dosarul de luare de mită dintr-un contract încheiat de Consiliul Judeţean Buzău, ulterior semnând denunţuri pentru a scăpa cu o pedeapsă mai uşoară. Condamnat definitiv la cinci ani şi două luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, Bîgiu nu poate beneficia de o eventuală graţiere. Nici fostul primar de la Nehoiu, Florentin Lungu, nu intră în categoria celor care ar putea scăpa de închisoare.