Cât de jos te poți coborî de dragul unei funcții? Câte jigniri și măgării poți înghiți numai de dragul de a rămâne la masa șmecherilor?
Răspunsul ni l-a dat, marți, ministrul delegat pentru Ape și Păduri, Doina Adriana Pană, căreia
premierul Victor Ponta i s-a adresat cu gingașul apelativ ,,fă”. Și nu în privat, ci în fața camerelor de luat vederi. Un comportament pe care orice femeie care ține cât de cât la prestanța proprie l-ar fi taxat cel puțin cu un ,,ba pe-a mamei dumneavoastră”, dacă nu cu o muștruluială, tot publică, urmată de o demisie de onoare. Și spun acest lucru întrucât doamna în cauză – deși acum îmi este cam greu să îi spun asftel – este binișor trecută de prima tinerețe, mai precis cu vreo șapte anișori peste ,,frumoasa vârstă” a jumătății de secol.
În ceea ce îl privește pe Victor Ponta, am avut ocazia, tot marți, să-i mai contabilizăm, cu prilejul vizitei la sinistrații teleormăneni, vreo două-trei calități. Prima ar fi aceea că este un nesimțit, atât timp cât s-a lăsat purtat precum un împărat pe lectică printre oamenii care-și văzuseră gospodăriile inundate. A doua ar fi că se comportă mai ceva decât un văcar, episodul ,,Fă!“ fiind suficient de elocvent. Iar o a treia ar putea-o defini mai bine un psihanalist și cred că s-ar referi la relația cu tovarășa sa de viață, în rarele momente când are ocazia să o vadă. Folosirea apelativului cu care s-a adresat femeii-ministru în public nu arată nimic bun din punctul acesta de vedere. Pare o răzbunare, indirectă, asupra doamnei Daciana cu întreg neamul ei.