Trei dintre menajerele fostului ministru de Interne Cristian David au spus, marți, la instanța supremă, unde au fost audiate ca martori în dosarul în care fostul demnitar este acuzat că a luat mită jumătate de milion de euro, că ele au fost angajate fie de soția fostului ministru, fie trimise de șefi pentru a curățenie la locuința acestuia, dar că nu l-au văzut pe fostul șef de cabinet al ministrului, Roger Valeriu Nițescu, atunci când a predat servieta cu bani pentru David, relatează News.ro.
Conform sursei citate, una dintre femei, în prezent angajată a Camerei de Comerț și Industrie a României, a spus că a făcut menajul la locuința familiei David, dar și la atelierul de croitorie al Vandei Vlasov, soția fostului ministru de Interne. „Știu că David era ministru de Interne. Făceam menajul la două sau trei zile. Uneori eram chemată zilnic la familia David, în funcție de treburile pe care le aveam de făcut. Este posibil ca în perioadele în care am asigurat menajul să mai fi venit persoane la domiciliu în timp ce făceam curățenie, pentru a aduce diverse lucruri. Doamna Vlasov mă anunța. Pe Roger Nițescu nu l-am văzut la domiciliul lui David. Nu-mi amintesc să fi venit vreo persoană care să lase ceva pentru inculpat. Portarul imobilului mă cunoștea. Nu știu dacă portarul consemna într-un registru persoanele care-l vizitau pe David“, a arătat femeia, chemată ca martor de Cristian David.
O altă menajeră, în prezent angajată la Ministerul de Interne, a arătat că făcea menajul acasăla Cristian David în 2008, dar nu a vrut să precizeze cine a trimis-o pentru a face curățenie demnitarului. „Cristian David era ministru de Interne. Mergeam o dată pe săptămână la el acasă să-i fac curățenie. Nu-mi aduc aminte cu cine am vorbit sau cine m-a trimis pentru a face menajul acasă la ministrul David. Pe atunci asiguram curățenia într-o clădire a MAI, serviciul Hrănire. La un moment dat, persoane din cadrul serviciului meu m-au întrebat dacă nu vreau să fac menajul la familia ministrului, în timpul liber. Nu am discutat direct cu David. Prima dată, la domiciliul acestuia am găsit o altă menajeră în casă. Mă deplasam după ora 16,00. Au fost zile când la locuință se afla și inculpatul. Nu am primit de la altcineva obiecte pentru a le preda inculpatului. Nu aveam atribuții în acest sens. Numai prima dată m-a adus șoferul lui David la locuința acestuia. Nu-l știu pe Nițescu, nu i-am deschis ușa“, a arătat angajata MAI.
O a treia menajeră, care a susținut că este prietenă cu Vanda Vlasov, a arătat că în 2010 era supraveghetor la o grădiniță și în timpul liber o ajuta pe soția lui David „la menaj, când avea nevoie“.
Ultimul martor audiat a fost Alecu Vasile, în prezent inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului și fost subprefect de Buzău în anul 2009. „Cristinel Bîgiu (fost prefect de Buzău și inculpat în dosar, n. red.) nu mi-a solicitat să atribui o suprafață de teren, nu a făcut intervenții la mine pentru retrocedare. El făcea parte din Comisie alturi de mine, de secretar și de alte zece persoane, iar deciziile se luau cu votul majorității. Nici ministrul Crisitan David nu a făcut intervenții la mine“, a arătat martorul.
Următorul termen de judecată în acest dosar a fost stabilit pentru 12 septembrie. La termenul anterior al procesului, fostul șef de cabinet al lui Cristian David, Roger Valeriu Nițescu, denunțătorul fostului ministru, a susținut în fața judecătorilor de la instanța supremă că a dus la casa demnitarului o geantă sport în care se aflau 500.000 de euro și i-a lăsat menajerei, deoarece ministrul era la baie și nu putea fi deranjat.
Este evident că toți cei patru martori propuși de apărarea lui David și Bîgiu sunt persoane care au depins, la un moment dat, de cei doi; menajerele familiilor David și Vlasov (locurile de muncă ale două dintre cele trei fiind concludente), iar fostul subprefect de Buzău de Bîgiu, care l-a ținut în brațe ani de-a rândul, atât în perioada cât a condus Casa Albă, cât și în cea în care a fost președintele Consiliului Județean.
Mită de 1,8 milioane euro pentru 15 hectare de teren la Buzău
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată, pe 16 iulie 2015, pe omul de afaceri buzoian Gheorghe Doloiu, acuzat de spălare de bani, pe Cristian David, acuzat de luare de mită, pe Valeriu Nițescu, acuzat de trafic de influență și spălarea banilor, și pe Cristinel Bîgiu, prefect al județului Buzău la data comiterii faptei, acuzat de spălare de bani.
În rechizitoriu, procurorii au arătat că, în calitate de ministru al Internelor și Reformei Administrative, în cursul anului 2007, prin intermediul lui Nițescu, Cristian David a pretins, iar, în luna februarie 2008, a primit 500.000 de euro de la un denunțător, beneficiar al unor drepturi litigioase. Suma respectivă ar fi fost pretinsă și primită de David pentru a-și exercita atribuțiile de îndrumare și coordonare a activității prefecților într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 hectare, aflat în intravilanul municipiului Buzău, de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. David ar fi luat legătura cu Cristinal Marian Bîgiu, prefect al județului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în acest sens.
În schimbul promisiunii de exercitare a influenței, Valeriu Roger Nițescu, în calitate de șef de cabinet al ministrului de Interne și Reformei Administrative, ar fi pretins și primit de la aceeași persoană 600.000 euro. Pentru „sprijinul oferit“, cu prilejul unei alte întâlniri, Cristinel Bîgiu ar fi pretins de la denunțător 1.000.000 de euro și ar fi primit, într-un final, 700.000 de euro. Bîgiu ar fi dispus totodată ca transferul banilor să se realizeze prin intermediul conturilor personale ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-ar fi și întâmplat după ce Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 hectare. Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită și pentru a evita tragerea la răspundere penală, ar fi fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect tranzacții imobiliare fictive între persoanele implicate.