OPINIA continuă monitorizarea activității parlamentarilor buzoieni, după criteriile de apreciere a activității puse la îndemâna oricui, pe cale oficială, pe site-urile Senatului, respectiv Camerei Deputaților: inițiative legislative, întrebări și interpelări, luări de cuvânt în plen și luări de cuvânt în ședințele Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.
În săptămâna 15-21 iunie, un deputat și doi senatori buzoieni nu au avut vreun fel de activitate parlamentară conform criteriilor de apreciere enunțate mai sus. Aceștia sunt deputatul Titi Holban (UNPR), căruia i se adaugă senatorii Doina Tudor (PNL) și Eugen Teodorovici (PSD).
Deputatul PSD Adrian Mocanu se numără printre inițiatorii proiectului de lege privind răspunderea ministerială, depus la Biroul Permanent al Camerei pe 15 iunie, ale cărui expunere de motive și formă propusă de inițiator le puteți găsi AICI si AICI și a făcut, pe 17 iunie, o declarație politcă pe tema „Interesele românilor nu sunt negociabile”: „Atunci când analizăm rezultatele trecutelor alegeri europarlamentare, nu scorurile obținute de Uniunea PSD-UNPR-PC, PMP sau PNL ne atrag atenția, ci efectele pe care pare să le aibă, la nivel general, favorizarea electorală a formațiunilor politice de extremă dreaptă. Am urmărit, cu maximă îngrijorare, dinamica electorală rezultată din votul dat de europeni în 20 mai și nu cred că avem, ca români, motive de bucurie pentru viitorul apropiat. În Parlamentul European au intrat mai toți politicienii de extremă dreaptă, populiștii sau ultranaționaliștii cunoscuți din mai multe partide radicale: UKIP (Marea Britanie), Frontul Național (Franța), Zorii Aurii (Grecia), Jobbik (Ungaria) sau Cinci Stele (Italia). Problema cea mai mare este că aproape toate aceste partide radicale amintite au câștigat alegerile europarlamentare în țările lor. Dacă ne gândim că, spre exemplu, în Franța, Frontul Național a câștigat și ultimele alegeri locale, vom putea observa că votul din 20 mai nu este numai o opțiune antieuropeană a europenilor, ci și dovada unui curent din ce în ce mai pronunțat pentru protecționism, pentru limitarea imigrării, a drepturilor de muncă egale și a liberei circulații a persoanelor. Alături de bulgari, românii formează categoria cel mai greu pusă la încercare în aceste momente. Deși majoritatea analiștilor de politică externă subliniază că liderii extremiști sunt, mai degrabă, harnici la discursuri și inactivi când vine vorba despre inițiative legislative, clasa politică românească și elita diplomației noastre trebuie să stea în gardă. Acesta este un moment în care politicienii de acasă pot și trebuie să ia atitudine în favoarea românilor aflați în afara granițelor țării.
Cred că există mai multe căi pentru blocarea demersurilor care i-ar putea afecta pe români: continuarea și intensificarea eforturilor diplomatice și încheierea unor parteneriate speciale cu reprezentanții țărilor UE pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor; organizarea unor mese rotunde cu largă participare europeană, la care să fie invitați și liderii extremei drepte din UE. În cadrul acestor întâlniri, avem șansa să demontăm mitul conform căruia românii, bulgarii sau alte națiuni ar parazita economia statelor membre dezvoltate; conjugarea eforturilor româno-bulgare de acțiune împotriva retoricii xenofobe de tipul celei dezvoltate de UKIP, din Marea Britanie; nu în cele din urmă, propun punerea la punct a unei strategii unice pe care să o adopte toți europarlamentarii români, indiferent de filiația politică europeană.
Trebuie să evităm exemplele din trecutul apropiat, când voturile unor europarlamentari români au fost date împotriva intereselor românești, doar pentru că aceasta a fost direcția politică impusă de familia din care făceau parte. Indiferent de orientarea PES, PPE, ALDE, europarlamentarii români trebuie să știe că interesele românilor nu sunt negociabile și că cetățenii români trebuie protejați atât în interiorul granițelor naționale, cât și în afara acestora”, arată deputatul Adrian Mocanu în declarația sa politică.