Aproape 5.000 de buzoieni au părăsit defininitv ţara din 1975 până anul trecut, şi în acest top Buzăul situând-se spre coada clasamentului, mai precis pe locul 33, din 42 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Dintr-un total de 4.874 de buzoieni care au ales să devină cetăţeni ai altei ţări şi să vină în România doar în calitate de turişti, cei mai mulţi au ales calea exilului în anul 1991 (493), iar cei mai puţini au plecat definitiv în anul 1979 (13), arată un documentar publicat de HotNews.
,,Perioada luată în calcul este 1975-2016, iar indicatorul urmărit este numărul românilor care au părăsit definitiv ţara. Desigur, intervalul de timp 1975-1989 este nerelevant, întrucât în acea perioadă se emigra cu mare greutate. După decembrie 1989, cine a vrut să plece, a plecat. Unii nu au reuşit să se adapteze şi s-au întors. Alţii s-au descurcat mai bine, s-au integrat în comunităţile din străinătate şi şi-au construit cariere pe care poate aici nu reuşeau să şi le ridice”, se arată în analiza citată.
În total, în perioada 1975-2016, au plecat definitiv din ţară circa 900.000 de români, conform graficului.
,,E drept, trebuie ţinut cont de câteva lucruri simple:
1. După ce regimul comunist a luat sfârşit, supapa emigraţiei a sărit în aer, astfel că explozia de la începutul primului mandat de preşedinte al lui Ion Iliescu era oarecum normală.
2. Am trecut în grafic doar numele preşedinţilor, deşi politicile economice le face Guvernul. Erau însă prea mulţi premieri de trecut în grafic – uneori câte doi-trei în timpul unui singur an -, aşa încât am preferat să menţionez doar numele celui care conducea ţara.
3. Avem câteva perioade în care se observă creşterea intensităţii numărului emigranţilor: perioada 1994-1995 (Ion Iliescu), 1999-2000 (Emil Constantinescu), 2010-2011 (era imediat după criză, când oamenii rămăseseră fără loc de muncă şi îşi încercau norocul în străinătate – perioada Băsescu) şi perioada actuală, în care există o propensiune crescută pentru a pleca definitiv din România”, se specifică în documentarul respectiv.
În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, cel mai mult au avut de pierdut, din acest punct de vedere, judeţele Sibiu, Timiş, Arad şi Braşov. Desigur, s-a plecat masiv şi din Capitală, dar dacă raportăm plecările definitive la numărul total al populaţiei, cifrele nu îngrijorează. Statistica nu numără şi plecările definitive după profesia pe care emigrantul o avea în ţară, aşa încât nu ştim cu precizie câţi medici, câţi profesori sau câţi ingineri au preferat să plece în afară şi să se stabileasca acolo.
Ordinea judeţelor din care s-a plecat definitiv în perioada 1975-2016 este prinsă în grafic.
Dacă însă ne raportăm la grupele de vârstă ale celor care au emigrat definitiv în ultimii 15 ani, concluzia e destul de amară: cei mai mulţi sunt din grupele de vârstă ale persoanelor active (25-39 de ani), fapt care deja generează probleme pe piaţa muncii.