Șpagă, înregistrări pe ascuns, presiuni și implicații la cel mai înalt nivel! Rezultatul: șase luni suspendare din magistratură. Aceasta este sancțiunea pe care Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, luni, să o aplice judecătorului sindic de la Tribunalul Buzău Eugen Irimia pentru încercarea de discreditare publică a unei colege, și șefa de la acel moment a Secției a II-a Civilă și Contencios Administrativ, Mariana Coțofană, prin acte pretabile mai degrabă pentru un infractor de rând. Decizia este definitivă.
„Admite recursul declarat de Irimia Eugen, judecător în cadrul Tribunalului Buzău, împotriva Hotărârii nr. 7J din 18 mai 2016, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară în dosarul nr.14/J/2015. Caseză în parte hotărârea atacată. În baza art. 100 lit. d) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplică domnului Irimia Eugen – judecător la Tribunalul Buzău, sancțiunea disciplinară constând în «suspendarea din funcție pe o perioadă de 6 luni>, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit. a) și lit.i) din același act normativ. Menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 aprilie 2017“, se precizează în minuta ședinței Completului de cinci judecători de la ÎCCJ.
Decizia vine la aproape un an de când secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii decidea, în baza raportului Inspecției Judiciare, ca Eugen Irimia să fie exclus din rândul magistraților pentru manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției și nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa.
Pe 18 mai 2016, Secția pentru judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a admis acțiunea Inspecției Judiciare formulată împotriva judecătorului buzoian și a dispus excluderea lui din magistratură. „În temeiul prevederilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Secția a aplicat domnului judecător Irimia Eugen sancțiunea constând în «excluderea din magistratură» pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de 99 lit. a) și i) din același act normativ – «manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu» și «nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa…», se precizează în soluția Secției pentru Judecători din cadrul CSM în materie disciplinară.
După aproape două luni și jumătate de la emiterea deciziei, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat hotărârea motivată. Documentul explică cu lux de amănunte cum a încercat magistratul buzoian să o discrediteze public pe colega sa, și șefa, de la acel moment, a Secției a II-a Civilă și Contencios Administrativ, Mariana Coțofană.
Cazul excluderii din magistratură a judecătorului Eugen Irimia a reprezentat o premieră pentru justiția buzoiană post-decembristă. Dincolo de comunicatul sec al CSM, lucrurile au fost destul de complicate și au dovedit intensitatea luptelor interne din instanța buzoiană pentru transferul de putere în diverse puncte prin preluarea unor posturi importante, cum a fost și șefia Secției Comerciale a Tribunalului Buzău.
Problemele lui Eugen Irimia au apărut în vara lui 2014, în momentul în care, la nivelul conducerii CSM, s-a decis respingerea candidaturii sale pentru funcția de președinte al Secției II-a civilă și de Contencios Administrativ a Tribunalului Buzău, funcție ocupată până atunci prin delegație de prelungire cu câte 6 luni de către judecătoarea Mariana Coțofană.
Întrucât judecătoarea Coțofană depășise demult vârsta pensionării, simpla înscriere în cursă a lui Irimia ar fi blocat practic, prin efectul aplicării regulamentelor în vigoare, o nouă numire a acesteia pe funcție ori o participare la concurs.
Momentul declanșării răzbunării
Deși cărțile păreau făcute la nivelul Tribunalului Buzău, Irimia, având sprijinul Colegiului de conducere a instanței, hotărârea în acest sens fiind însoțită de rapoarte favorabile ale președintelui, decizia a fost contestată de președintele Secției Comerciale de atunci, Mariana Coțofană, iar președintele Curții de Apel Ploiești a dat aviz negativ propunerii, solicitând refacerea procedurii „în condiții de deplină legalitate și reală transparență“. Solicitarea a fost respinsă însă de președintele Tribunalului Buzău, astfel că președintele Curții de Apel Ploiești a avizat negativ propunerea șefului instanței buzoiene privind numirea lui Irimia în funcția de șef al Secției a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal. Astfel că, la data de 3 iulie 2014, CSM, secția pentru judecători a dispus respingerea propunerii înaintată de conducerea Tribunalului Buzău.
Astfel, „demersurile judecătoarei Coțofană de a contesta modalitatea de formulare a propunerii pentru ocuparea funcției de conducere a Secției Comerciale, finalizate cu respingerea candidaturii judecătorului Eugen Irimia, au fost de natură a genera sentimente de nemulțumire din partea acestuia“, se precizează în hotărârea Secției pentru Judecători în materie disciplinară a CSM. Înscrierea în această cursă a lui Irimia a fost interpretată de Mariana Coțofană ca o acțiune declanșată împotriva sa, acțiune sprijinită de un grup din care făcea parte și fostul președinte al Tribunalului Buzău, Constantin Florescu, aflat în funcție la acea vreme. Acesta a fost momentul în care a izbucnit conflictul.
Pe 23 iunie, în timp ce procedura de numire a lui Irimia la șefia secției în cauză era în derulare, în ziarul „Atac de Buzău“ este publicat un prim articol cu caracter defăimător la adresa judecătoarei Coțofană. Câteva zile mai târziu, în paginile aceleiași publicații era publicat un drept la replică al magistraților buzoieni, în care era apărată reputația șefei secției Comerciale.
După respingerea candidaturii lui Irimia, au fost publicate alte trei articole denigratoare la adresa judecătoarei Coțofană, cu informații din dosarele aflate pe rolul Tribunalului, ce fuseseră repartizate acesteia, cât și cu referiri la faptul că „vechiul a învins“.Ulterior, articolele în cauză au fost retrase de pe site-ul publicației.
Irimia, iubita avocată și prietenul afacerist
Audiați de Inspecția Judiciară, reprezentanții publicației au recunoscut că în spatele demersului s-ar fi aflat Eugen Irimia, o avocată cu care acesta se afla într-o relație sentimentală și un afacerist local. De asemenea, mai mulți judecători ai Tribunalului Buzău, audiați de Inspecția Judiciară, au recunoscut că, în perioada derulării procedurii de numire, relațiile între Irimia și Coțofană erau tensionate, și că în cadrul colectivului Tribunalului se discuta că „în spatele articolelor de presă“ se află judecătorul Irimia.
Printr-o adresă trimisă publicației de către judecătoarea Mariana Coțofană, reprezentanții ,,Atac de Buzău“ au devoalat identitatea persoanelor care furnizaseră informațiile cu caracter denigrator la adresa sa – un grup format din „judecătorul X, o «avocată cu care am înțeles că trăiește», unul M2 «de la M.» și un «băiat înalt, frumușel, îmbrăcat bine, care are un BMW ultimul tip»; numele celui din urmă nu a fost pomenit vreun moment. M5 a afirmat că publicarea articolelor a fost plătită; a spus clar că materialele nu le-au aparținut, le-au fost date pur și simplu și plătite de către persoanele indicate anterior“, a precizat, potrivit hotărârii CSM, unul dintre martorii în cauză.
Fosta șefă a Secției Comerciale a Tribunalului Buzău a încercat personal să întrerupă publicarea articolelor denigratoare la adresa sa, însă fără succes. I s-a promis publicarea unui drept la replică, care a și apărut ulterior, fiind semnat de mai mulți magistrați. După publicarea dreptului la replică, articolele denigratoare au continuat.
Cerând explicații, reprezentantul trustului ,,Atac la Persoană“ ar fi replicat că „îi pare rău, dar a primit banii pentru patru numere, ca atare este obligat să le publice pe toate“.
Declarații schimbate pentru un drum la mare plătit de Irimia și mai multe sticle cu vin
La sfârșitul lui 2014, inspectorul șef al Inspecției Judiciare a cerut un control la Curtea de Apel Ploiești și la instanțele arondate, având ca obiect verificarea modului de îndeplinire a atribuțiilor de către judecătorii cu funcții de conducere. La începutul lui 2015, în timpul verificărilor efectuate la Tribunalul Buzău, președinta Secției a II-a ar fi semnalat echipei de inspectori o situație legată de conduita judecătorului Irimia și a pus la dispoziție mai multe înscrisuri, precizând, potrivit hotărârii CSM, că nu dorește să depună plângere ori sesizare.
Potrivit unor surse, erau atașate copii de pe publicația respectivă, print-screenuri de pe site-ul aceleiași publicații, dar și filmulețe în care apărea judecătorul Eugen Irimia la o sindrofie organizată de aceeași publicație înconjurat de personaje care n-ar fi trebuit să se afle în preajma unui magistrat de talia celui de mai sus.
În urma analizării documentelor, Inspecția Judiciară s-ar fi sesizat din oficiu și a demarat cercetarea disciplinară în cazul judecătorului Irimia. În timpul audierii de către un inspector al Inspecției Judiciare, reprezentanții publicației ,,Atac de Buzău“, respectiv directorul general al trustului ,,Atac la Persoană“ și directorul de ediție, au confirmat întâlnirea cu Irimia, iubita acestuia avocată și cu o altă persoană, om de afaceri, însă ulterior, pe 25 noiembrie 2015, și-au schimbat declarațiile în fața Secției pentru judecători în materie disciplinară, precizând că l-ar fi confundat pe Irimia cu șoferul omului de afaceri.
La scurt timp, fiind în atenția oamenilor legii într-un dosar de șantaj, cei doi au revenit asupra declarațiilor și au recunoscut că tot ceea ce au spus în fața Inspecției Judiciare este adevărat.
Judecătorul Irimia a negat însă prezența la redacția publicației ,,Atac de Buzău“. Mai mult, se arată în hotărârea CSM, anticipând implicațiile legale asupra statutului său, magistratul i-ar fi chemat acasă pe reprezentanții ,,Atac de Buzău“ și a înregistrat discuțiile cu aceștia, conducând dialogul pentru a dovedi că aceștia mint și arătându-le doar să spună adevărul.
Explicațiile ulterioare ale acestuia sunt uluitoare. În fața completului secției pentru judecători în materie disciplinară Irimia a spus, referitor la înregistrare, că a făcut-o „deoarece în sistemul judiciar actual, cei care ar trebui să te apere, de fapt, «te înfundă», considerând necesar să se apere singur pentru a avea o dovadă în acest sens“.
Procedurile de audiere a părților și a martorilor, inclusiv fostul președinte al Tribunalului, au durat mult timp și s-au soldat cu câteva serii de amânări care au totalizat luni bune, tocmai din cauza schimbării declarațiilor reprezentanților publicației Atac, aduși la audieri cu escortă, fiind la acea vreme în stare de arest preventiv.
A judecat șapte dosare ale unui prieten și altele în care iubita era avocat
În urma analizării documentelor și a declarațiilor, completul Secției pentru Judecători în materie disciplinară a decis că judecătorul Eugen Irimia a încălcat statutul magistraților și, ca urmare, a dispus excluderea lui din magistratură. „În temeiul prevederilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Secția a aplicat domnului judecător Irimia Eugen sancțiunea constând în «excluderea din magistratură» pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de 99 lit. a) și i) din același act normativ – «manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu» și «nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa…» “, se preciza în comunicatul CSM.
După mai bine de două luni, au venit și explicațiile.
„Este nedemn și lipsit de orice justificare sau înțelegere pentru un judecător să manifeste o asemenea conduită în raport cu un alt coleg, în contextul frustrării generate de respingerea candidaturii privind ocuparea unei funcții de conducere în cadrul unei instanțe, conduită care, în opinia Inspecției Judiciare, nu poate fi tolerată, putând fi cu ușurință asociată cu o practică de șantaj ce ar trebui condamnată și nu împărtășită de un magistrat. De asemenea, consideră incalificabil gestul pârâtului, care, după sesizarea Secției cu acțiunea disciplinară de față, s-a întâlnit cu martorii-cheie la locuința sa și le-a remis, prin intermediul martorului M4 (un apropiat), importante sume de bani, oferindu-le acestora și alte produse, pentru a-i determina să-și schimbe declarațiile date în cursul cercetării disciplinare. În acest context, se pune întrebarea, dacă mai poate un astfel de judecător să ofere garanțiile de independență, imparțialitate și integritate la care se referă toate documentele interne și internaționale privind conduita magistraților, în condițiile în care a procedat în maniera descrisă mai sus“, se precizează în hotărârea Secției pentru judecători a CSM în materie disciplinară, privind excluderea lui Irimia din magistratură.
În luarea deciziei s-au avut în vedere, însă, și chestiuni care țin de abateri disciplinare și manifestări care aduc atingere onoarei justiției, un caz de incompatibilitate constând în „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa“. În cursul cercetării disciplinare, au fost identificate nu mai puțin de șapte dosare în care Irimia nu s-a abținut, deși trebuia să facă acest lucru, deoarece administratorul societății care făcea obiectul cauzelor îi era prieten, pe de o parte, iar pe de alta a acționat împreună cu acesta în contactarea publicației ,,Atac de Buzău“. De asemenea, au fost identificate dosare care i-au fost repartizate completului din care făcea parte Irimia, iar avocat era iubita sa. De altfel, în hotărârea CSM, se menționează că cei doi au avut o relație apropiată în perioada 2012-2014, fiind plecați împreună în concedii în țară și în străinătate, fiind văzuți împreună inclusiv la petreceri private organizate de către fostul președinte al Tribunalului Buzău.