Căsătorie din interes, desfăcută de poliţiştii de la Imigrări

Un cetăţean egiptean se însurase „de formă" la Buzău, pentru  a-şi prelungi dreptul de şedere în România  

            Printre atribuţiile specifice muncii poliţiştilor din cadrul Biroului pentru Imigrări Buzău se numără şi monitorizarea vieţii conjugale a cetăţenilor străini care ce căsătoresc cu cetăţeni români, scopul fiind acela de a stabili dacă cei doi soţi chiar îşi doresc să fie împreună „până când moartea îi va despărţi" sau este vorba de o căsătorie de complezenţă, încheiată doar pentru ca cetăţeanul străin să îşi poată prelungi dreptul de şedere în România, sub pretextul că şi-a întemeiat aici o familie.

            O astfel de căsătorie de complezenţă au depistat poliţiştii de la Imigrări, după ce au monitorizat timp de 90 de zile un cuplu de însurăţei format dintr-un cetăţean egiptean şi o tânără buzoiancă.

            Inspirat, probabil şi de un celebru film românesc, cetăţeanul egiptean se hotărâse să îşi ia de formă o nevastă din România, pentru că îi expira dreptul de şedere şi nu mai îndeplinea condiţiile pentru prelungirea acestuia. Astfel, a apelat la serviciile unei buzoience, pe care a convins-o cu oarece argumente materiale să-i devină pentru câteva luni soţie, cei doi mergând apoi la Starea Civilă şi punând bazele unei familii. Imediat după ce a semnat actele de căsătorie, în luna aprilie, egipteanul a mers la Biroul pentru Imigrări şi a cerut prelungirea dreptului de şedere, pe motiv că acum e familist convins, iar nevasta lui e cetăţean român.

            Urmând procedurile, poliţiştii i-au înregistrat cererea şi au demarat verificările specifice pentru a stabili dacă era vorba de o căsătorie bazată „pe sentimente corespunzătoare" sau de încercare de eludare a condiţiilor de şedere în România.

            Au constatat astfel că cei doi soţi nu prea se mai văzuseră din ziua cununiei, cu ocazia vizitelor făcute la domiciliul conjugal, cei doi nereuşind să-i convingă că ar fi o familie în adevăratul sens al cuvântului. Mai mult, în urma unui interviu susţinut separat cu fiecare dintre ei, poliţiştii de la Imigrări au constatat că aceştia nici măcar nuîşi ştiau numele complet unul altuia.

            Prin urmare, s-a stabilit că era vorba de o căsătorie de complezenţă, iar egipteanului i-a fost respinsă cererea de prelungire a dreptului de şedere. A primit în schimb o decizie de returnare, prin care este obligat să părăsească în 30 de zile teritoriul României, în caz contrar riscând să fie îndepărtat cu forţa.

            Nu este nici pe departe un caz special cu care se confruntă poliţiştii de la Imigrări, în ultima vreme, căsătoriile de complezenţă fiind metoda preferată de majoritatea străinilor care vor să „fenteze" condiţiile de obţinere sau prelungire a dreptului de şedere.

            Elementele pe baza cãrora se poate constata faptul că o căsătorie este de convenienţă pot fi: inexistenţa coabitării matrimoniale, soţii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei, lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie, soţii nu vorbesc o limbă înţeleasă de amândoi, există date că anterior unul dintre soţi a încheiat o căsătorie de convenienţă,soţii sunt inconsecvenţi ori există neconcordanţe în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanţelor în care s-au cunoscut ori a altor informaţii relevante despre aceştia sau încheierea căsătoriei a fost condiţionatã de plata unei sume de bani între soţi. Constatarea acestor elemente este făcută de un ofiţer de interviu pe baza diverselor înscrisuri, a declaraţiilor celor în cauză ori a terţelor persoane, a controalelor făcute  la domiciliul conjugal şi a datelor obţinute în urma interviului luat fiecărui soţ în parte.