* Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi a solicitat Indicaţie Geografică Protejată la Ministerul Agriculturii
România avea înregistrate la nivel naţional 4.124 de produse alimentare, la finele lunii iunie 2012, în creştere cu peste 270 faţă de finele lui 2011, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele din lapte şi din carne, potrivit direcţiei de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
* Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi a solicitat Indicaţie Geografică Protejată la Ministerul Agriculturii
România avea înregistrate la nivel naţional 4.124 de produse alimentare, la finele lunii iunie 2012, în creştere cu peste 270 faţă de finele lui 2011, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele din lapte şi din carne, potrivit direcţiei de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).Dinamica înregistrării acestor produse în registrul de atestare a produselor tradiţionale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacă 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, în 2011, numai în decursul unui singur an, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la un total de 4.124. Potrivit MADR, acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară. Cele mai multe produse, în număr de 1.474 sunt cele din lapte şi produse lactate, iar 1.441 sunt din carne şi produse din carne. De asemenea, produsele de morărit şi panificaţie înregistrate sunt în număr de 715, băuturi alcoolice – 270, conserve legume-fructe – 172, peşte şi produse din peşte – 30, miere – 20, grăsimi vegetale – 6, iar altele – 26. Deşi există o diversitate de produse alimentare înregistrate la MADR, deocamdată în România există un singur produs recunoscut şi protejat la nivel comunitar, respectiv Magiunul de prune de Topoloveni – fabricat de Sonimpex Serv Com SRL. Specialiştii Ministerului Agriculturii au declarat că la ora actuală mai sunt două produse româneşti pentru care s-au depus documentaţie la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei. Documentele au fost depuse de către Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi şi Asociaţia Doripesco, prima solicitând pentru produs Indicaţie Geografică Protejată (IGP), iar cea de-a doua Denumire de Origine Protejată (DOP), ambele sisteme asigurând protecţia denumirii produselor agricole şi alimentare identificate. Specialitatea Tradiţională Garantată (STG) este un alt sistem de atestare care asigură, de asemenea, protecţia denumirii produselor agricole la nivel european. Potrivit datelor MADR, alte nouă produse româneşti potenţiale pentru a dobândi protecţie comunitară sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covurlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran (Braşov), telemea tradiţională de Ibăneşti (Mureş), Brânză de Gulianca (Brăila), Virşli de Brad (Hunedoara). Începând cu 1 mai 2010, organismele private de certificare şi inspecţie a acestor produse trebuie să fie acreditate conform standardului european EN 45011 sau a standardului ISO/CEI 65 de către RENAR – asociaţia recunoscută oficial ca organism naţional de acreditare unic. În prezent, MADR a deblocat această situaţie prin demararea acţiunii de acreditare a acestor organisme private de certificare şi inspecţie şi recunoaşterea acestora, prin semnarea unei convenţii cu RENAR, fiind în proces de acreditare un singur organism, respectiv CERTIND.