Reprezentanţii Camerei de Conturi Buzău au stabilit, în timpul controalelor efectuate anul trecut, că veniturile încasate efectiv au fost mai mici în 2015 cu 57.285 mii lei, faţă de prevederile iniţiale (grad de realizare de 95,0%), iar faţă de prevederile definitive au fost mai mici cu 234.253 mii lei (grad de realizare de 82,4%), ceea ce dovedeşte o fundamentare nerealistă a solicitărilor suplimentare reflectate în prevederile definitive. „În cifre nete, pe STRUCTURĂ, valorile cele mai mici ale încasărilor sunt reprezentate de Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări (76.632 mii lei), urmate de Venituri din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri 125.825 mii lei), iar valorile cele mai mari sunt reprezentate de Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (481.179 mii lei) urmate de Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit (225.860 mii lei); ca ponderi, pe STRUCTURĂ, cele mai scăzute procente de realizare, faţă de prevederile definitive, s-au înregistrat la veniturile reprezentând Subvenţii de la alte nivele ale administraţiei publice (49,6%) şi Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări (57,8%), în condiţiile în care cele mai ridicate procente de realizare s-au înregistrat la veniturile reprezentând Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit (103,8%) şi Venituri din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri (102,3%)“, se precizează în raportul privind finanţele publice locale pe anul 2015 la nivelul judeţului Buzău.
Unele primării nu au stat însă aşa de bine la capitolul venituri din taxe şi impozite. Probleme precum cele de la Nehoiu prezentate în ediţia de marţi, într-un amplu articol, au fost descoperite şi la alte primării din judeţ. Cuantumul abaterilor este redus însă sumele nu sunt de neglijat având în vedere că primarii se plâng în permanenţă de insuficienţa fondurilor necesare pentru investiţii, ba chiar pentru funcţionarea primăriilor.
În urma misiunilor de audit efectuate de reprezentanţii Camerei de Conturi, s-au constatat venituri suplimentare estimate la 353 mii lei, pentru care s-au calculat accesorii aferente de 124 mii lei, abatere constatată la 12 entităţi din cele 32 verificate, ceea ce înseamnă că funcţionarii din administraţiile locale nu s-au preocupat prea mult să recupereze bani la bugetul unităţii administrativ-teritoriale.
De pildă, nu s-a calculat, evidenţiat, urmărit şi încasat impozitul pe terenurile situate în intravilanul/extravilanul localităţilor aparţinând persoanelor fizice şi juridice şi nu s-a încasat impozitul pe terenurile cu vegetaţie forestieră la UATC Topliceni (72 mii lei) şi UATC Buda (17 mii lei), nestabilirea şi neîncasarea unor venituri reprezentând impozit pe clădiri şi impozit pe mijloacele de transport, deţinute de contribuabili pe raza unităţilor administrativ teritoriale (clădiri, construcţii noi, mijloace de transport, etc) la UATC Vîlcelele (45 mii lei), UATC Mărăcineni (20 mii lei), UATC Costeşti (7 mii lei) şi UATC Vipereşti (4 mii lei).
Necalcularea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri reprezentând taxă pe teren şi pe clădiri pentru bunurile de natura terenurilor şi clădirilor aparţinând domeniului public şi privat al unităţilor administrativ–teritoriale concesionate sau închiriate unor terţe persoane, a condus la subevaluarea veniturilor bugetelor locale la UATC Rîmnicelu (39 mii lei), UATO Nehoiu (21 mii lei), UATC Robeasca (6 mii lei), UATC Boldu (4 mii lei), UATC Topliceni (3 mii lei) şi UATC Blăjani (1 mii lei). Calcularea eronată a impozitului pe clădiri prin neaplicarea coeficienţilor de corecţie pentru ajustarea valorii impozabile în funcţie de zona din cadrul localităţii şi de rangul localităţii şi neaplicarea unor cote majorate ale valorii de impozitare pentru clădirile nereevaluate sau casele a căror suprafaţă desfăşurată depăşeşte 150 de metri pătraţi şi a condus la neîncasarea la buget a unor venituri la UATC Buda (12 mii lei) şi UATC CA Rosetti (1 mii lei). Neevidenţierea în contabilitate şi neîncasarea dividendelor prevăzute de legislaţia în domeniu datorată de societăţile comerciale la care unităţile administrativ – teritoriale sunt acţionari unici/majoritari, veniturile neîncasate fiind în sumă de 38 mii lei, abatere constatată la UATC Beceni (32 mii lei) şi UATC Mărăcineni (6 mii lei).
În plus, la opt unităţi administrativ teritoriale nu s-au aplicat măsurile de executare silită prevăzute de lege, cu consecinţa neîncasării unor venituri ale bugetului local, fiind vorba despre UATM Rîmnicu Sărat, Blăjani, UATC Beceni, UATC Costeşti, UATC Largu, UATC Robeasca, UATC Scutelnici şi Ulmeni.
De departe însă, campioană la neurmărirea şi neîncasarea creanţelor este Primăria Buzău sub mandatul lui Constantin Boşcodeală, entitate care în perioada 2013-2015, a diminuat, în mod nelegal, cu suma de 6.384 mii lei, valoarea impozitelor şi taxelor datorate de mai mulţi contribuabili, prin efectuarea de operaţiuni fără bază legală.
Mai exact, au fost scăzute din evidenţa fiscală impozite şi taxe locale în valoare totală de 6.362.000 lei (63,62 miliarde lei vechi) fără documente legale care să justifice anularea acestor debite datorate bugetului local. De altfel, DIICOT Buzău a investigat aceste aspecte, iar în prezent se află în instanţă un dosar în care sunt judecaţi cinci funcţionari ai Primăriei Buzău găsiţi responsabili pentru găurile din buget în favoarea unor persoane fizice şi juridice.
Ca la noi şi la alţii
La nivel naţional, Curtea de Conturi a găsit aproape 19.000 de cazuri de abateri, nereguli si/sau erori, care au însumat un prejudiciu de aproximativ 900 de milioane de lei. Dintre acestea, o gaură de 747 de milioane de lei s-a făcut din cauza „calităţii gestiunii economico-financiare”.