Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău şi-a declinat competenţa în ceea ce priveşte conflictul penal de interese pe care Agenţia Naţională de Integritate l-a constatat în cazul şefei de Administraţia Bazinală Buzău-Ialomiţa, Adriana Petcu, în prezent ministru al Apelor şi Pădurilor. Dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, unde procurorii au clasat dosarul, în 2015, după ce au făcut verificări privind un posibil conflict de interese în care s-ar fi aflat Adriana Petcu, stabilind că fapta nu există.
Deşi marea trecută, în cadrul prezentării miniştrilor propuşi de Partidul Social Democrat pentru guvernul Sorin Grindenu, şeful PSD Liviu Dragnea a declarat că Adriana Petcu, propusă pentru postul de ministru al Apelor şi Pădurilor, ar fi câştigat disputa în Justiţie cu Agenţia Naţională de Integritate, portalul instanţelor arată că procesul se află încă pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, următorul termen fiind stabilit pe 2 februarie 2017, ora 11,00. Întrebat, după prezentare, de un jurnalist, despre incompatibilitatea declarată de Agenţia Naţională de Integritate faţă de Adriana Petcu, preşedintele PSD, Liviu Dragnea a spus: ,,Poate e un amănunt neimportant, dar totuşi, dacă este o hotărâre definitivă şi irevocabilă, cred că este un subiect închis”.
Pe de altă parte, pe portalul Curţii de Apel Bucureşti se arată că Adriana Petcu a pierdut, la instanţa de fond, procesul împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, care a respins acţiunea formulată de reclamantă, sentinţa în dosarul 7646/2/2014 fiind pronunţată în 24 aprilie 2015. În 23 decembrie 2014, Adriana Petcu a contestat la Curtea de Apel Bucureşti, în contencios administrativ, raportul Agenţiei Naţionale de Integritate, cerând anularea acestuia. Instanţa i-a respins însă solicitarea, în 24 aprilie 2015, apreciind că acţiunea este inadmisibilă. Adriana Petcu a contestat, în 17 iunie 2015, decizia Curţii de Apel Bucureşti la instanţa supremă, care a început judecarea cauzei un an mai târziu, în 29 iunie 2016. Judecata în acest dosar va continua în 2 februarie 2017, instanţa urmând să ia în considerare raportul de clasare al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti.
Contactată de HotNews.ro, Adriana Petcu a declarat că procurorii au verificat deja existenţa unui conflict de interese pornind de la raportul Agenţiei Naţionale de Integritate pe care nu l-ar fi identificat, iar în procesul care se află acum pe rol, ea este cea care a cerut în instanţă anularea raportului ANI. Petcu a mai spus că a depus la dosar rezoluţia procurorilor şi că e sigură că va câştiga procesul.
Potrivit Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, persoanele care au fost descoperite incompatibile sau în conflict de interese sunt decăzute din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor acestei legi, timp de trei ani de la dată rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.
Reamintim că, în decembrie 2014, Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie penală de către Adriana Petcu, Director în cadul Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa: „În exerciţiul funcţiei de director, Petcu Adriana a semnat o adresa transmisă Administraţiei Naţionale «Apele Române> (A.N.A.R.), prin care s-a propus includerea sa în componenţa grupului de lucru al Proiectului «SIGMA FOR WATER – Identificarea problemelor şi măsurilor necesare în vederea analizei posibilităţii de refacere a zonei umede la confluenţa răului Călmăţui cu fluviul Dunărea>, în baza căreia persoană evaluată a fost încadrată în funcţia de project officer în cadrul proiectului. Pe perioada de implementare a proiectului, Petcu Adriana a obţinut venituri în suma 27.086 lei”, se arată în comunicatul ANI din decembrie 2014. Potrivit articolului 301 din Codul Penal al României, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupă o funcţie publică”. De asemenea, art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, precizează că „persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezenţei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoană a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioada de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la dată constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.