Caravana RePatriot, proiect care îşi doreşte să le înlesnească românilor din diaspora întoarcerea în ţară a poposit vineri la Buzău, sub titulatura Zilele Diasporei. Dezbaterea coordonată de fostul ministru al Comunicaţiilor, Marius Bostan (liderul proiectului RePatriot) a fost găzduită în Palatul Comunal, la întâlnire fiind prezent primarul Constantin Toma, alături de reprezentanţi ai investitorilor din Buzău şi de buzoieni care au lucrat în străinătate.
Scopul dezbaterii de la Buzău a fost de a veni în sprijinul românilor din diaspora care vor să aibă propria afacere în România dar au nedumeriri referitoare la capitalul necesar, la oportunităţile de acasă, la fondurile rambursabile sau nerambursabile pe care le pot accesa. Astfel de întâlniri au avut până acum loc în mai multe oraşe din România şi din străinătate.
Pe parcursul a peste două ore, în cadrul dezbaterii de la Buzău, s-au adus argumente pro şi contra întoarcerii buzoienilor stabiliţi în străinătate, vorbindu-se despre oportunităţile de afaceri, dar şi despre instabilitatea economică a României şi infrastructura precară, care îi fac sceptici pe cei mai mulţi dintre cei care s-au gândit să revină în ţară.
„Nu mai sunt licitaţii aranjate ca pe vremea lui Năstase”
„Nu este o întâlnire care să îşi propună realizarea unor strategii, ci este o dezbatere. Eu am fost în zona democratică şi în Guvern, dar nu strategiile sunt cheia pentru că am văzut strategii impecabile, unele chiar cu hotărâre de Guvern. Trebuie să faci o strategie care să fie bună şi să ai oameni care să o pună în practică. (…) Românii din străinătate trebuie să afle că problema cu licitaţiile aranjate s-a mai schimbat. Mulţi dintre cei plecaţi au rămas cu imaginea anilor 2003, când era Năstase şi Bechtel. Nu mai este aşa. Acum totul este informatizat, la vedere. De exemplu, primarul Toma ne-a spus că a fost contactat de 22 de firme din România şi Uniunea Europeană pentru o licitaţie la Primăria Buzău”, a declarat Marius Bostan – liderul proiectului RePatriot.
În timp ce unii buzoieni prezenţi la întâlnire au invocat lipsa locurilor de muncă şi salariile mult mai mici decât cele de afară, alţii au spus că au revenit în ţară pentru că s-au săturat să fie la munca de jos.
„Suntem la munca de jos afară. Este adevărat că este mai greu să repatriem românii care aleg să muncească în agricultură afară pentru 70 de euro pe zi, faţă de 70 de lei pe zi în România. Dar sunt mulţi cei care se pot întoarce. Dacă s-ar întoarce 100 ca mine în Buzău, am schimba multe. Haideţi să ne implicăm, să ne sunăm prietenii, familia şi să vină acasă!“, a declarat un tânăr antreprenor buzoian.
Povestea românului al cărui vin se află pe masa preşedintelui Macron
Printre antreprenorii ale căror poveşti de succes încearcă să convingă românii că pot dezvolta businessuri profitabile în ţară s-a aflat şi Lucian Neacşu, antreprenor din domeniul viticulturii, ale cărui vinuri au ajuns pe masa preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron.
„Am fost cu echipa RePatriot în Franţa, în Oslo, în Norvegia, Grecia şi în România. Sunt producător de vinuri ecologice şi mai ales de soiuri româneşti. După 90, majoritatea producătorilor de vinuri au defrişat soiurile româneşti şi am venit cu chardonnay, sauvignon, merlot şi cabernet. Eu am făcut şcoala înainte de 90 şi am învăţat de la profesorii mei care mi-au ridicat mingea foarte sus la fileu. De aceea am decis să merg mai departe cu soiurile româneşti de vin: băbească neagră, şarba etc în detrimentul soiurilor noi, franţuzeşti. Am mers cu acest vin la export şi nu am avut concurenţă. Am ajuns la cel mai înalt nivel şi asta pentru că cei din străinătate nu aveau cu ce să compare vinul meu, soiurile româneşti fiind unice. România are un potenţial enorm în domeniul agriculturii, dar mai ales al viticulturii. În România se poate produce vin alb şi roşu de mare calitate. Am fost plecat în toată lumea, am văzut tot ceea ce se face în domeniu, am furat meseria de la marii cercetători din Italia, Franţa, Chile şi am reuşit să scot nişte vinuri de lux, care au primit medalii internaţionale. Antreprenorii din România trebuie să înţeleagă că trebuie să facem pasul în faţă, spre export. Eu vând doar 10 % în România, restul la export, în China, Japonia, chiar şi Australia. Avem mare potenţial în domeniu, pământul este ieftin faţă de cel din alte ţări europene şi trebuie să investim în viticultură. Este o oportunitate pentru cei care pot veni din afară, dar trebuie să le crem condiţii: drumuri, legi stabile, taxe corecte”, a declarat Lucian Neacşu.
„Copilul mă întreabă de ce l-am adus din Spania în Buzău unde nu există un bazin de înot”
O altă buzoiancă prezentă în sală a vorbit despre statutul românilor care au reuşit să se integreze cu succes în comunităţile din străinătate.
„Am trăit 10 ani în Madrid şi vă pot spune că în afara ţării sunt comunităţi de români puternic înrădăcinate şi întrebarea mea este cum poate Guvernul României să remedieze diferenţele dintre perspectivele pe care le au românii în afară şi cele de aici? Vorbim despre perspective de-a dreptul fabuloase de care au parte românii afară. Vă vorbesc din perspectivă personală a unui om care a lucrat pe proiecte de integrare socială, care a cunoscut români aflaţi deja la a doua generaţie de emigranţi, ceea ce spune foarte mult. O am lângă mine pe fata mea, un copil care s-a născut în Spania şi mă întreabă de ce m-aţi adus în acel Buzău unde nu există un bazin unde să se poată practica înotul indiferent de anotimp. Nu ştiu dacă este corect să încercăm o discriminare pozitivă a românilor care se întorc în ţară, în sensul scutirii de taxe. Şi în alte ţări sunt programe de repatriere şi nu îi scuteşte de taxe sau să li se ofere alte avantaje. Mie mi-a lipsit de la această întâlnire o analiză concretă a oportunităţilor de afaceri în judeţul Buzău, ce posibilităţi de finanţări sunt. Eu dacă mă întorc la Madrid vreau să promovez proiectul dumneavoastră, dar nu aş ştii ce să le spun românilor de acolo, de ce merită să te întorci în Buzău. În rest, mărturisesc că am constatat că lucrurile au început să se mişte în bine odată cu noul primar”, a declarat Ramona Pascu, buzoiancă stabilită de 10 ani în Spania.
Primarul Toma: „La noi sunt idei dar nu le pune nimeni în practică”
„Am făcut o analiză diagnostic a ceea ce s-a întâmplat la Buzău. Am zis să vedem cum stă acest oraş. Din punct de vedere economic, la Buzău, anul trecut, cifra de afaceri a fost de 2,4 miliarde de euro, faţă de 3,3 miliarde de euro cifra de afaceri din tot judeţul Buzău. Am făcut un top al tuturor firmelor în funcţie de profit, număr de angajaţi, cifră de afaceri etc. Până la sfârşitul acestui an vom avea acest material tipărit, inclusiv un film de 45 de minute. Am rămas impresionat de ce am văzut în Coreea de Sud. Acolo, orice idee, invenţie venită din partea cetăţenilor era analizată de o echipă de profesionişti, era acceptată într-un centru de StartUp, un fel de incubator de afaceri. Ai făcut, de exemplu, prototipul pixului fără pastă. O prezinţi fabricii de pixuri şi obţii drepturi de autor. La noi sunt idei dar nu le pune nimeni în practică. Aici e problema şi aici aş vrea să lucrez la Buzău”, a declarat primarul Constantin Toma care a promis că va organiza în cadrul Primăriei un birou special destinat Diasporei.
„Terenul pe care l-am cumpărat la Buzău valorează de 30 de ori mai mult decât acum 10 ani”
În calitatea sa de moderator, fostul ministru al Comunicaţiilor, Marius Bostan, a prezentat o serie de oportunităţi de afaceri care ar avea succes în Buzău, folosidu-se ca argument de fermierii olandezi care au venit să lucreze la Buzău.
„Eu mi-am cumpărat un teren la graniţa Buzăului cu Vrancea cu 120 de dolari, iar acum valorează de 30 de ori mai mult, după 10 ani. În ce altă ţară europeană reuşeam lucrul acesta. Creşterea a fost influenţată de aderarea României în UE şi apoi în NATO. Apoi, apartamentul meu a fost cumpărat cu 14.000 de dolari şi l-am vândut 135.000 de euro după 7-8 ani. Să nu uităm turismul; Buzăul este un loc extraordinar, în care nu există nimeni care să ofere tururi de turism cultural făcute în mod profesionist, de vizitare a zonelor culturale, cu ghid care să explice turistului în cele mai multe limbi. Alte oportunităţi sunt în domeniul tehnologiei. România a înregistrat o creştere fabuloasă în acest domeniu în ultimii ani de aproape de 20%. Nu în ultimul rând, sunt francizele, care vin la pachet cu procedurile de aplicate. Sunt francize deja testate în alte ţări care au mari şanse să meargă şi aici”, a declarat Marius Bostan.