Concluziile proiectului întocmit recent de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), aflat acum în dezbatere publică, dau fiori tuturor românilor, în condițiile în care în țara noastră s-ar produce, în viitorul apropiat un cutremur puternic. O asemenea ipoteză poate fi luată foarte serios în considerare, dacă ținem cont, așa cum se subliniază și în Strategia de consolidare și dezvoltare a IGSU 2016-2025, că riscul de producere a unui cutremur major există, pe fondul activității seismice din zona Vrancea.
„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice și mai puțin în părțile de nord-vest și vest ale țării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România și urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 morți, peste 11.300 răniți, 35.000 familii sinistrate și 32.900 locuințe prăbușite sau grav avariate”, se precizează în documentul IGSU. Dar nu doar declanșarea în sine a unui cutremur puternic constituie principala îngrijorare, ci și vulnerabilitățile sistemului implicat în misiunile de salvare și căutare de după producerea seismului.
Potrivit specialiștilor din structurile de intervenție, trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați în cazul unui cutremur puternic, iar infrastructura necesară are multe lipsuri, dotările cu tehnică de intervenție trebuie urgent îmbunătățite.
„Riscul de producere a unui cutremur major se menține, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuiește 75 la sută din populația României și există importante elemente de infrastructură critică”, se arată în Strategia de consolidare și dezvoltare a IGSU 2016-2025.
Un motiv în plus de îngrijorare pentru locuitorii județului nostru, în condițiile vecinătății cu zona seismică Vrancea, în care, în ultima perioadă, au fost înregistrate frecvent cutremure, de intensitate redusă, dar resimțite la Buzău. O altă vulnerabilitate evidențiată în proiectul IGSU este cea referitoare la resursele umane, fiind consemnate reduceri ale numărului de posturi, începând din 2007 și până în prezent, cu aproximativ 33 la sută, ceea ce însumează 14.000 de funcții. Această lipsă de personal în structurile de intervenție duce la descompletarea echipajelor din cadrul turelor de serviciu, pe fondul diversificării tipurilor de risc care sunt repartizate IGSU.
De asemenea, o altă deficiență evidențiată în această strategie pe zece ani este și îmbătrânirea graduală a efectivelor, care determină disfuncționalități majore în sistemul de răspuns.
Lista vulnerabilităților detaliate în acest document este completată cu „lipsa unor stocuri de materiale și tehnică necesare gestionării unor situații de urgență majore (ex. cutremur)”. Specialiștii IGSU vorbesc despre „gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CRBN (în cazul accidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare, n.r.), căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare”.
O problemă de logistică este reprezentată și de o serie de clădiri, respectiv 32, în care își desfășoară activitatea pompierii și care au, la rândul lor, grad seismic ridicat.
La nivelul orașului Buzău, sunt peste 40 de blocuri evaluate cu grad I de risc seismic, situate atât în zona centrală a municipiului, pe strada Cuza Vodă, zona Obor, precum și în cartierele Bălcescu și Micro14, care în cazul unui seism puternic ar fi printre cele mai grav afectate.
Pentru îmbunătățirea acestei situații îngrijorătoare, potrivit acestei strategii, vor fi utilizate fonduri de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvern, alături de eforturi de atragere de sponsorizări și donații.