* În prezent nu există nicio aplicație pentru fondurile externe destinate inclusiv înființării de perdele forestiere
Reprezentanții Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) anunță lansarea în perioada 02 – 31 mai 2012 a celei de-a șaptea sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura 221.
* În prezent nu există nicio aplicație pentru fondurile externe destinate inclusiv înființării de perdele forestiere
Reprezentanții Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) anunță lansarea în perioada 02 – 31 mai 2012 a celei de-a șaptea sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura 221.
Potrivit unui comunicat al APDRP, depunerea proiectelor pentru Măsura 221 se va face la sediile OJPDRP în intervalul orar 09.00 – 14.00, iar solicitantul de finanțare trebuie să îndeplinească cerințele de conformitate și eligibilitate menționate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent acestei măsuri. Procedura de selecție este afișată pe site-urile www.apdrp.ro, www.madr.ro și la fiecare CRPDRP și OJPDRP, iar termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă acestei măsuri este 31 mai 2012, ora 12.00.
Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” se încadrează în Axa II – „Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural” și are ca obiective creșterea suprafeței de pădure cu rol de protecție a apei, solurilor, a pădurilor cu rol de protecție împotriva factorilor naturali și antropici dăunători, precum și extinderea suprafeței ocupate de păduri prin sprijinirea lucrărilor de împădurire și întreținere a plantațiilor. Potrivit aceleiași surse, contribuția publică aferentă Măsurii 221 este de 229.341.338 EURO, dar practica de până acum dovedește că interesul pentru crearea de coridoare verzi în zonele de câmpie este foarte scăzut.
Doar 44 ha de perdele forestiere în județ
Astfel, bilanțul pe anul trecut al aplicațiilor pentru primele împăduriri este destul de sărac la nivel național, cel mai relevant exemplu constituindu-l faptul că la ultima aplicație de anul trecut din cele 50 milioane de euro nu au fost declarate decât trei proiecte eligibile, cu aplicanți din județele Timiș și Neamț, care au atras doar 217.357 euro. În celelalte sesiuni au mai aplicat reprezentanții unei parohii, ai unei primării, o persoană fizică și trei societăți agricole din județele Botoșani, Timiș, Cluj, Vrancea și Satu-Mare, care au accesat aproape două milioane de euro pentru proiectele ce vizează prima împădurire a terenurilor agricole.
În ceea ce privește situația interesului pentru această măsură în județul nostru, în conturile agricultorilor buzoieni nu a ajuns nici măcar un euro din fondurile europene pentru împăduriri. Astfel, dacă în alte județe au existat ceva aplicații prin care să se încerce accesarea de fonduri, în Buzău pentru prima împădurire a terenurilor agricole nu a existat niciun solicitant, funcționarii Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (OJPDRP) Buzău neștiind ce să spună despre lipsa de interes a oamenilor pentru stimulentele financiare prin care se încurajează împădurirea terenurilor agricole. “Noi am făcut acțiuni de promovare, le-am explicat oamenilor ce înseamnă această măsură, dar nu îmi explic de ce nu a existat interes pentru aceste fonduri. Oricum, după iarna trecută este clar că este nevoie și de așa ceva, pădurile din zonele de câmpie fiind foarte importante din multe puncte de vedere“, ne-a declarat directorul adjunct al OJPDRP Buzău, Nicușor Zarzu.
În schimb, în ultimii ani în județ au fost înființate 44 ha de liziere forestiere de protecție, acțiunile de plantări fiind efectuate în “regie proprie”. Astfel, perdele forestiere au fost înființate în comuna Cochirleanca, lucrările fiind susținute de primăria locală, precum și la Hergheliile Rușețu și Cislău, perdelele forestiere fiind efectuale de Direcția Silvică Buzău, rolul lor fiind de protecție a terenurilor agricole deținute de herghelii. De asemenea, după problemele făcute de zăpezi iarna trecută, au existat mai mulți primari care au declarat că doresc să înființeze perdele forestiere, explicând însă că principalul obstacol îl reprezintă problema găsirii unor terenuri potrivite pentru astfel de amenajări, administrațiile deținând doar suprafețe de teren care au ca statut de pășuni comunale.