Orice scriitor profesionist știe că publicarea unui volum la o editură de top din țarăeste o reușită deosebită, similară cu recunoașterea valorii cel puțin la nivel național.
Publicistul buzoian Dumitru Ion Dincă a publicat recent la Editura Paralela 45 (care se numără printre primele patru-cinci edituri importante din România, alături de Humanitas și Polirom) cel mai recent volum de versuri, „Conexiunea îngerilor”.
Dincolo de reușita de a publica la aceeași editură cu președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, Dumitru Ion Dincă va avea ocazia de a-i fi prezentat volumul la cel mai important salon de carte organizat în România, Salonul Internațional de Carte Bookfest, ediția a IX-a a, care se va desfășura în perioada 28 mai – 1 iunie, la Romexpo. Va fi astfel primul scriitor trăitor în Buzău a cărei carte va fi prezentată la Bookfest, unde vor fi prezente importante edituri din mai multe țări din Uniunea Europeană.
„<Conexiunea îngerilor> reprezintă pentru mine ca poet o coagulare a spaimei în urma dialogului cu Divinitatea. Simbolistica umbrei, pe care uneori nici propriul trup nu o mai poate căra după sine, accentuează contemplarea unui cosmos enigmatic și straniu”, a declarat pentru Opinia Dumitru Ion Dincă.
Vorbind despre publicistul buzoian, criticii literari aduc aprecieri creației acestuia.
„D.I. Dincă promovează o filosofie larg disponibilă. În ea se contopesc organic ruga și imprecația, melancolia și izbucnirea dionisiacă, tristețea metafizicăși bucuria primarăa existenței, umilința credinței în cele sfinte și orgoliul trăirii plenare. Scriitor aflat în deplinătatea latențelor creatoare, Dumitru Ion Dincă își păstrează vigoarea suflului juvenil, fără a plăti vreun tribut semnificativ culturilor la modă. Astfel se naște un gen de metapoezie, adică un cântec al eului liric despre sine și despre resursele sale automărturisitoare.“ Vlad Sorianu.
„Pe traseul major al cărții se înscriu textele unui mozaic de imagini disparate, autonome, dar alcătuind o magmă tumul-tuoasă în care sclipesc sintagme revelatorii și memorabile.
Elementele autonome din perspectiva mozaicală pe care mizează autorul sunt destinate să creeze atmosferă, converg în realizarea unei trăiri, și anume o mare uimire accentuată de frisonul contemplării cosmosului enigmatic și straniu, al distingerii «simfoniei sferelor» ca muzică divină. Este aici, în fond, o tehnicăa insolitării vizând dramatismul condiției umane. Apetența pentru marele cosmos vine dintr-o compo-nentă romantică a structurii poetului înclinat să colecționeze imagini de vis himeric.” Mariana Ionescu.
Pântecul umbrei – inițierea în taină
De necuprinderea umbrei înspăimântat
în peștera unde în lanțul uman
se strâng zalele cărnii
până ce picăturile de sânge cad
fulgere în trunchiul umbrei
de se aprinde marele foc sacru,
oamenii aleargă spre miezul peșterii
acoperiți de zdrențele sângelui lor,
bubuind, discul soarelui
se rotește amenințător deasupra planetei
dau la o parte, deschid
doar o așchie din peretele cavernei
refuză lumina, fără sora ei umbra
albul metalic al boabelor de raze-i doboară
pe brânci caută în marea de lumină
cioburile umbrei construind corăbii
cu care se reîntorc în pântecul peșterii
unde fiecare-și este sieși
călăuză protejat de necuprinderea umbrei.