Cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, când alegătorii sunt chemaţi din nou la urne, Institutul pentru Politici Publice arată, prin cifre şi sinteze, de ce este important să alegem viitori deputaţi şi senatori integri, capabili să exercite principalul rol al unui parlamentar, constând în iniţierea şi susţinerea de proiecte de lege. Revenindu-se la sistemul electoral pe liste, cunoaşterea modului în care afilierea politică influenţează eficienţa senatorilor şi deputaţilor este la fel de importantă în acest an.
La final de mandat parlamentar, Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii un succint bilanţ al principalelor aspecte care au marcat activitatea actualului legislativ în perioada 2012-2016. În egală măsură pentru alegători, transparenţa politicienilor cu privire la veniturile lor devine foarte importantă, mulţi dintre ei nefiind nici astăzi obişnuiţi cu faptul că alegerea într-o funcţie publică echivalează cu practicarea unei totale transparenţe a sursei veniturilor, pentru evitarea oricăror speculaţii sau suspiciuni care împietează nu numai asupra persoanei sau partidului din partea căruia au fost aleşi ci, şi mai important, asupra credibilităţii instituţiei.
La data monitorizării IPP, fuseseră depuse în total 2.729 iniţiative legislative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca iniţiatori parlamentari şi 870 (32%) – Guvernul. 49% dintre iniţiativele legislative ale parlamentarilor au fost respinse – peste o treime aflându-se, în continuare, în procedură parlamentară – şi doar 14% au devenit legi. Raportat la acelaşi interval, peste 80% dintre iniţiativele Guvernului au fost adoptate.
IPP subliniază că acesta este ,,cel mai ineficient dintre parlamentele post-decembriste, atât sub aspectul activităţii de legiferare în sine, cât şi din perspectiva numeroaselor probleme de integritate/penale ale unor aleşi”.
În plus, actualul Parlament a ajuns la finalul mandatului cu 507 parlamentari, faţă de 588 câţi au fost aleşi la scrutinul din 2012; astfel, 15 la sută dintre aleşii uninominal în 2012 nu se mai regăsesc în Parlament din diferite motive, cei mai mulţi din cauza problemelor cu legea, fiind condamnaţi definitiv/ urmăriţi penal.
Astfel, 13 parlamentari au fost condamnaţi definitiv, 16 arestaţi sau anchetaţi de DNA, şase declaraţi incompatibili. 26 parlamentari au optat pentru funcţii la nivel local, iar 12 membri ai Parlamentului şi-au depus demisia, fiind numiţi în funcţii în alte instituţii, unii dintre ei fiind deferiţi justiţiei ulterior ocupării acestor funcţii. De asemenea, IPP arată că migraţia parlamentarilor a atins cote record în acest mandat. 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt, la data realizării analizei, afiliaţi grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleşi în 2012.
48% din actualii parlamentari candidează din nou, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE şi 60% din cei ai UDMR. Partidul cu cel mai mare număr de candidaţi în alegerile din acest an şi care nu au mai fost în Parlament este PNL, iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE.
Din 14 parlamentari condamnaţi definitiv, trei sunt din Buzău
► Parlamentari aleşi, pe 10 decembrie 2012, în colegiile uninominale din judeţul Buzău, se numără printre cei citaţi în raportul Institutului de Politici Publice. Astfel, din cei 14 aleşi condamnaţi definitiv (zece deputaţi şi patru senatori), trei sunt din judeţul Buzău, respectiv foştii deputaţi Gheorghe Coman (ales pe listele Partidului Poporului-Dan Diaconescu, ulterior migrat la Partidul Conservator), Marian Ghiveciu (Partidul Social Democrat) şi Titi Holban (ales pe listele Uniunii Social Liberale, ulterior migrat la Uniunea Naţională pentru Progresul României, respectiv la Partidul Social Democrat). În diverse stadii ale procesului penal se mai află trei foşti parlamentari de Buzău: senatorii Doina Tudor şi Victor Mocanu, precum şi deputatul George Scutaru.
► Dintre cei 36 de senatori care au înregistrat, pe perioada mandatului, pierderi financiare care însumează 6,63 milioane euro, fostul senator Doina Tudor ocupă locul al doilea al topului, cu un minus de avere de 1,9 milioane de euro.
► 28 de senatori au acumulat, în perioada 2012-2016, terenuri în suprafaţă de 429.000 metri pătraţi (42,9 hectare). Pe locul al doilea al topului se află senatorul Victor Mocanu, cu 75.000 metri pătraţi (7,5 hectare).