Buzăul de ieri, Buzăul de azi

    „După anul 1960 s-a demarat un amplu program de „reabilitare” a centrului istoric al Buzăului, dar dacă s-ar fi realizat  consolidarea și restaurarea construcțiilor datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, am fi admirat astăzi imaginea inconfundabilă și de un original aparte a ceea ce a reprezentat Buzăul medieval – un târg cu parfum de epocă care individualiza orașul nostru,  față de târguri din Muntenia cu structuri urbane asemănătoare (Râmnic, Brăila). Vechile construcții care se observă în cea de-a doua imagine, mai puțin imobilul cu Hotelul Coroana, au fost demolate, apoi zona s-a excavat pentru fundațiile blocurilor din perimetru, care mărginesc hotelul amintit. În mijlocul șantierului este vizibil chioșcul de presă și produse din tutun, în formă octogonală. Interesant este faptul că pe șantier nu sunt celebrele macarale. Pe cealaltă parte este blocul ce avea la parter Magazinul alimentar Rapid cu autodeservire (denumire înlocuită apoi cu autoservire)“, declară istoricul Valeriu Nicolescu.

   „Un articol publicat în anul 1961 în Viața Buzăului (prima serie, 1949-1964), însoțit și de un detaliu din planul de sistematizare a centrului orașului, avea în vedere demolarea tuturor clădirilor existente, cu excepția Palatului Sfatului Popular Raional (Palatul Comunal), Casei de Cultură (Hotelul Coroana), Tribunalului Raional, Poștei și Magazinului București (Casa Cărții). Se intenționa construirea a 9 blocuri cu 4 etaje, de la colțul Pieței Republicii (piața din fața Palatului Comunal) până la Baia comunală și a unui bloc cu 6 etaje pe locul Restaurantului Zahana (în Piața Dacia, lângă clădirea unde a funcționat o vreme Autogara  (blocul cu sediul fostului PD – PDL), având în continuare un magazin de electronice, câteva magazine alimentare, Restaurantul Mureș, ce avea și grădină de vară, un magazin de achiziționat pene și fulgi, până în strada Theodor Banghereanu (actualmente Bistriței). Pe strada Tudor Vladimirescu (fostă Emil Teodoru), se prevedea construirea unui alt complex de blocuri de  câte două etaje. Noua piață centrală, botezată I.V.Stalin (Piața Daciei), urma să aibă o suprafață de circa 12.000 m.p., iar după demolarea Berăriei Azuga (aflată pe locul unde s-a construit blocul unde se află și sediul PNL), alte blocuri de 4 etaje. Pe strada 7 Noiembrie (Sf. Sava Gotul), de la Maga­zinul București până la Restaurantul Vânătorul (Pomul Verde), alte 7 blocuri cu 3 etaje. Complexul de clădiri, foste proprietatea Nae Iordache (pe locul parcului din spatele Palatului Comunal) urmau să fie demolate (efectiv după 1990), unde funcționa și cantina Sfatului Popular (fostul Restaurant Furnica) spre a se amenaja un spațiu de parcare. În jurul Casei de Cultură urma să se ridice un complex de blocuri cu 3 etaje și un hotel-restaurant model, cu 4 etaje. Pe străzile Vasile Roaită (Ostrovului) și Filimon Sârbu (Unirii, cu acest nume până la intersecția cu actuala stradă Ostrovului), blocuri cu câte două etaje. Pe Bd-ul Nicolae Bălcescu, de la Cinematograful Steaua Roșie (pe locul clădirii Telefoanelor) spre Crâng, pe ambele părți, blocuri de câte două etaje. Pe strada Cuza Vodă (actualmente rezervație protejată de arhitectură), de o parte și alta, până la sala Cinematografului Ilie Pintilie (jumătate din Hala de Carne și Pește sau Bazarul Obor), blocuri cu 3 și 4 etaje. Pe locul clădirii unde a funcționat Școala Medie Sanitară (Cuza Vodă, spre Bazar) urma să se construiască Teatrul de Stat Buzău, de jur împrejur ridicându-se 60 de blocuri de două, 3 și 4 etaje. În locul Restaurantului Miorița urma să se amenajeze un cinematograf. În concluzie, se menționa că noul plan de sistematizare prevedea construirea a peste 150 de blocuri cu circa 5.000 apartamente, un teatru, două cinematografe, un hotel și mai multe unități ­co­merciale. Cu emfaza caracteristică perioadei și limbajul de lemn specific, articolul menționa că, prin grija partidului și guvernului, acest plan a început să fie tradus în viață, astfel că în Piața Republicii deja fuseseră ridicate primele 4 blocuri cu 72 apartamente, urmând să se înceapă lucrările la altele cu 107 apartamente. În construcție era și noul cinematograf (Tineretului, inaugurat la 9 mai 1961) cu ecran lat de lângă Casa Pionierilor. Iar alt articol informa că pentru anii 1950-1960, statul a acordat credite pentru blocurile din centrul orașului, în valoare de 2.482.000 lei. În cincinalul 1960-1965 s-au alocat pentru noile construcții 320 milioane de lei, investițiile ulterioare permi­țând construirea, în urmă­toarele două cincinale, a peste 12.000 apartamente. În 1961, vechile clădiri ale Salubrității aflate în spațiul dintre actualele străzi Col. Ion Buzoianu, Democrației și N. Titulescu, au fost demolate și s-a construit actuala Policlinică Municipală. Așa s-a produs aglomerarea de construcții în zona centrală, blocuri care, la această, dată pun sub semnul întrebării rezistența lor la seisme de un grad ridicat. A dispărut peisajul urban interbelic, cu case de unu și două etaje, jos cu prăvălii, sus cu locuința proprietarului, gră­dina publică din fața Palatului Comunal, construcțiile aflate pe ambele laturi ale platoului din Piața Daciei, prin fața Magazinului Dacia (WinMarkt) fiind o stradă care lega actuala stradă Sf. Sava Gotul de strada Bistriței, traversând Piața Daciei. Cealaltă stradă avea traseul actual și făcea legătura cu gara, prin strada Tudor Vladimi­rescu”, mai spune istoricul buzoian.

   „Pe locul unde este blocul în care a funcționat Magazinul ­ali­mentar Rapid era și imobilul din imagine, nominalizat ca proprietatea fraților Stan Anastasescu și Ștefan Vâlcu. La parter se observă firmele La Coroana Regală, Bodega Mercur și un Debit Special de Tutun – Regie (comercializarea tutunului și alcoolului erau controlate de Regia Autonomă a Monopolurilor Statului – într-un document din 1865 se preciza că tutunul și țigările s-au luat în regie de guvern ). La etaj, în camerele cu balcon din fier forjat era, după cum se vede, Căminul Partidului Național Liberal, Filiala Buzău, condusă multă vreme de dr. Constantin Angelescu, cunoscut ministru liberal al Învățământului. Aici aveau loc întrunirile membrilor partidului. În continuare erau alte prăvălii, între care și renumita, în perioada interbelică, Cofetărie Boroș (unul din urmași este medicul pediatru Horia Boroș, ce-și are locuința pe un teren proprietatea familiei, în spatele blocului construit, vizibil în fotografia de mai sus, pe strada Tunel)”, precizează Valeriu Nicolescu.