Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri”, Buzăul  rămâne, în arhive și în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook  „Buzaul vechi”, o rubrică permanentă (în fiecare miercuri și joi) sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzaul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche)   • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionerilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80)


   „Imagine cu bulevardul N. Bălcescu, în stânga, pe colț, Cinematograful Steaua Roșie, având alături și o mică grădină unde rulau filme în nopțile de vară, o locuință cu etaj, o grădină-restaurant și restul construcțiilor către Crâng, în cea de lângă părculețul unde era un transformator electric fiind și Casa de Pensii,  condusă de un domn Rădulescu.

   În partea dreaptă, clădirea unde a fost o vreme Banca de Investiții, apoi o străduță înfundată, având în capăt o placă comemorativă ce ami­ntea că în spate a fost clădirea unde a locuit pictorul Gheorghe Tattarescu (1820-1894), venit la Buzău la vârsta de 6 ani, fost elev al școlii de zugravi de subțire (pictură) de pe lângă Episcopie, condusă de unchiul său, pitarul Nicolae ­Teodo­rescu.  Fundătura se arcuia către alte câteva gospodării, în ultima, care închidea artera de circulație, locuind un fost activist de la Raionul PMR, Constantin Sandu.

   Clădirea cu acoperiș în formă de turn a adăpostit Biblioteca Al. Sahia, devenită apoi Biblioteca raională, mutată după o vreme în clădirea de pe strada Unirii, demolată în 1984 (o perioadă, în locul ­bi­bliotecii a fost Inspectoratul Teritorial de Muncă, condus de ing. Dobru, instituție mutată apoi într-o clădire de lângă gară). Mai departe, fosta proprietate a lui Remus Nestor, fost prefect și parlamentar de Buzău, unde au funcționat Comitetul de Cultură și Artă și Centru de Creație, condus de Nicolae Peneș, Casa Căsătoriilor. În conti­nuare se aflau alte imobile particulare, inclusiv actualul sediu al Clubului Copiilor, unde a locuit o vreme și familia scriitoarei Constanța Marino-Moscu, aici fiind, în decursul timpului, Cabinetul Județean de Partid, Casa Căsătoriilor”, a declarat istoricul Valeriu Nicolescu.