Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „oraşul farmaciilor, al second hand-urilor şi al caselor de pariuri”, Buzăul  rămâne, în arhive şi în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianţi din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită şi al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu şi pagina de Facebook „Buzaul vechi”, o rubrică permanentă (în fiecare miercuri şi joi) sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparaţie a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecţia OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecţia Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecţia Alexandru Miriţă, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldaţi nazişti şi Piaţa Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă şi blocurile Romarta în construcţie) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor şi imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

   „În anul 1924 a luat fiinţă Serviciul religios al Diviziei a V-a, la 6 ianuarie 1926 formându-se un comitet condus de generalii Traian Epure, Benone Anastasiu, soţiile generalilor Leon Gavriliu şi Traian Epure, căpitanul-preot Matei Popescu, ce avea ca scop strângerea de fonduri pentru construirea unei ­bi­serici pentru Cimitirul Eroilor căzuţi în Primul război mondial. Piatra de temelie s-a pus la 4 iulie 1927, pe terenul primit de la Ministerul Apărării. S-a sfinţit la 25 martie 1929, la intrare fiind o placă din marmură cu numele a 220 eroi căzuţi în 1916-1918 şi 80 tablouri cu alţi 6.600 eroi ai Diviziei a V-a.

   Cimitirul Eroi, considerat cel mai mare cimitir de onoare din ţară şi, poate, şi din Europa, s-a înfiinţat din iniţiativa generalului Nicolae Uică, preşedinte al Societăţii Cultul Eroilor, şi a lt. col. D. Vasiliu, vicepreşedinte. Tere­nul s-a perimetrat  la 1 martie 1930, cu 16 parcele, o criptă pentru cei neidentificaţi, deasupra căreia s-a ridicat un DOM, încadrat de alte patru monumente; lucrări încheiate la 15 septembrie 1930.

   Aici odihnesc 9.653 eroi, din care 7.867 necunoscuţi: 134 români, 753 germani, 744 austru-ungari, 136 ruşi şi bulgari, 14 turci şi cinci italieni. Inaugurarea a avut loc la 8 octombrie 1931, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi Primului Ministru Nicolae Iorga, Au participat: ministrul Armatei, generalul ştefănescu-Amza; generalii Marcel Olteanu, Romulus Brătoianu, Negreanu şi Ilasievici; generalul Nicolae Uică, comandantul Diviziei a V-a; generalii în rezervă Ion Vernescu (fost comandant al Diviziei a V-a) şi Traian Epure, prefectul Horia Furtună, primarul Constantin Popescu, prim procurorul Grigore Dobrovici, preşedintele Tribunalului, C.A.Papadopol; avocatul Armeneag  I. Teodoru, reprezentantul Baroului; I. Şoarece, chestorul Poliţiei; George I. Dunka, fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor; Matei Ghiţescu, şeful gării; Episcopul Ghenadie Niculescu, care a oficiat serviciul religios, împreună cu un sobor de preoţi; reprezentanţi ai altor autorităţi, ai şcolilor şi un numeros public”, precizează istoricul Valeriu Nicolescu.